Cealaltă Elena din viaţa lui Carol al II-lea: cea mai discretă dintre reginele României a avut un destin nefericit

Regina Elena a României, soţia lui Carol al II-lea, a fost cea mai nefericită dintre reginele României. Carol a părăsit-o pentru Elena Lupescu, i-a luat copilul şi a gonit-o din ţară, în exil. A revenit în România după instalarea pe tron a regelui Mihai.

Regina Elena a României, soţia lui Carol al II-lea şi mama regelui Mihai, a fost cea mai discretă dintre cele trei regine pe care le-a avut România. Regina-mamă Elena, aşa cum a fost supranumită după urcarea pe tron a fiului ei Mihai, a avut un destin trist care a stat sub semnul unei căsnicii nefericite. Elena a fost martoră, pe rând, la abdicarea forţată a tatălui ei, regele Greciei, la abdicarea soţului Carol, fugit în lume cu amanta, şi la abdicarea forţată a fiului Mihai.

Principesa Elena, prinţesa Greciei şi a Danemarcei, s-a născut în 1896 şi a fost fiica regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia a Prusiei. În iulie 1917, când prinţesa avea 21 de ani, regele Constantin a fost silit să abdice de la tron. Împreuna cu familia, Elena a plecat într-o perioadă de exil în Elveţia. În exil l-a întâlnit Elena pe principele Carol, care îşi câştigase deja un renume de playboy după relaţia zbuciumată cu Zizi Lambrino. Cei doi s-au cunoscut cu prilejul aranjării nunţii dintre sora lui Carol, principesa Elisabeta cu fratele Elenei, George, prinţul moştenitor al Greciei. Carol i-a cerut mâna Elenei regelui abdicat Constantin şi astfel între cele două case regale s-au pus la cale două nunţi. Aşa cum avea să mărturisească mai târziu în memorii, Elena a fost averizată în legătură cu căsătoria cu Carol chiar de mama ei care s-a împotrivit  mariajului: "Dacă aş fi ascultat-o pe mama, aş fi fost cruţată de mulţi ani de nefericire".

La 25 de ani, Elena s-a căsătorit cu principele Carol al II-lea. Căsătoria a avut loc la Atena, în martie 1920. În luna mai, prinţesa Greciei şi-a însoţit soţul în România şi s-au stabilit în Bucureşti. Un an mai târziu a apărut pe lume fiul celor doi, Mihai.
 

Carol nu a fost deloc soţul iubitor pe care îl aştepta prinţesa Elena.La nici doi ani de la căsătorie, Elena era o soţie nefericită, în vreme ce Carol şi-a continuat seria cuceririlor. Singura alinare a Elenei au fost, până la moartea lor, regele Ferdinand şi regina Maria care au ajutat-o. Dacă în primii ani ai căsniciei prinţesa a jucat rolul nevestei care nu cunoaştea sau se făcea că nu ştie relaţiile extraconjugale ale lui Carol, după intrarea în viaţa acestuia a Elenei Lupescu, scandalurile de la curtea regală au devenit publice.

Părăsită de principele-playboy

În 1925, Carol al II-lea a fugit din ţară cu Elena Lupescu şi a renunţat la tronul României. Scandalul iscat de principele moştenitor a dus la tulburarea scenei politice interne. Pe 4 ianuarie 1926 s-a decis decăderea prinţului moştenitor din drepturile succesorale. În urma deciziei, Mihai a fost desemnat prinţ moştenitor în locul tatălui său, fugit în lume cu amanta.

Nefericita soţie abandonată de Carol a plecat în 1926 la Milano pentru a încerca să îl convingă pe principe să revină în ţară şi să-şi reia îndatoririle de tată şi moştenitor regal. Se spune că principele nici măcar nu a vrut să o primească. Un an mai târziu, Carol i-a cerut Elenei divorţul. S-au opus cei care se aflau la cârma ţării şi căsnicia nu s-a desfăcut în urma cererii lui Carol. Abia un an mai târziu, în 1928, când Elena avea 30 de ani, divorţul a devenit o chestiune oficială. Carol devenise între timp cetăţeanul Carol Caraiman şi locuia în exil cu aleasa Elena Lupescu. Elena a rămas în ţară ca regină mama, divorţată, fără ca acest titlu să i se acorde oficial.
 

Carol a gonit-o din ţară

La restauraţia din 1930, când Carol a devenit rege, promisiunea făcută lui Iuliu Maniu, în schimbul tronului României, a fost renunţarea la Elena Lupescu şi refacerea căsătoriei cu regina mamă Elena. Carol nu şi-a respectat însă promisiunea şi a instalat-o pe Elena Lupescu, pe ascuns, la Bucureşti. Reginei mame i-a cerut să ia asupra ei refuzul legat de refacerea căsătoriei. Elena a refuzat să facă asta şi Carol s-a răzbunat luându-i copilul. Carol a făcut tot posibilul să o scoată din ţară şi, într-un final, a reuşit. Regina mamă Elena a primit promisiunea că îşi va vedea fiul două luni pe an, în perioada în care a locuit în exil la Florenţa. Carol nu şi-a respectat însă nici această promisiune, iar Elena şi-a văzut copilul doar câteva săptămâni pe an.

Până în 1940, regina mamă a locuit în exil în Italia. A revenit în Romania in 1940, după abdicarea lui Carol şi instalarea pe tron a fiului ei, Mihai care avea doar 19 ani. A fost un bun sfetnic şi sprijin pentru fiul ei rege şi o prezenţă discretă în viaţa publică.

A ajutat mii de evrei

În timpul dictaturii lui Antonescu, Regina-mamă a fost apărătoarea evreilor din România. Ea a fost cea care i-a cerut lui Antonescu ca evreii din Cernăuţi, care nu fusesera încă deportaţi, să rămână acolo. Istoria o aminteşte ca fiind salvatoare a mii de evrei din Transnistria şi ajutorul cu care în perioada 1943-1944 mii de evrei s-au putut întoarce acasă.

Pentru ajutorul dat evreilor a fost răsplătită post-mortem cu titlul ”Dreapta între Popoare”. Numele reginei mame Elena a României este înscris în ”Grădina celor Drepţi între Popoare” pe Zidul de Onoare aflat lângă muzeul din Ierusalim, monument ridicat în memoria celor care au ajuat evreii în al Doilea Război Mondial.

Şi-a sfârşit viaţa în al treilea exil

Viaţa reginei-mamă s-a încheiat în exil, al treilea din viaţa ei, după Elveţia şi Italia. După abdicarea lui Mihai, s-a întors în Florenţa. A trăit în vila Sparta până în 1980 când, din cauza dificultăţilor financiare, a fost nevoită să renunţe la casă. La 84 de ani s-a mutat într-un apartament la Lausanne. A murit doi ani mai târziu, la 86 de ani, departe de cele două ţări pe care le-a iubit, România şi Grecia.