Cadourile nomenclaturii din Alba Iulia pentru sărbătoarea dictatorului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Ceauşescu la Alba Iulia
Nicolae Ceauşescu la Alba Iulia

Ziua dictatorului Nicolae Ceauşescu reprezenta şi la Alba Iulia o mare sărbătoare în care erau angrenate toate păturile sociale. Dincolo de manifestările publice în care programul era ocupat exclusiv de ode dedicate dictatorului şi cuplului prezindenţial, o veritabilă provocare pentru nomenclatura comunistă o reprezenta cadoul ce trebuia transmis marelui conducător.

Conducerea comunistă a judeţului se folosea, aproape în fiecare an, de măiestria angajaţilor de la fabrica Porţelanul. Muncitorii de aici lucrau luni întregi, uneori aproape un an, pentru a realiza obiecte unicat care urmau să fie transmise dictatorului şi soţiei acestuia cu ocazia zilei de naştere.  

   

Majoritatea obiectelor de porţelan au fost decorate manual de către artiştii angajaţi la ”Porţelanul”.  Câte o lucrare mai amplă putea bloca chiar şi activitatea unei secţii întregi, dar nici aceasta nu mai conta. Cel mai greu pentru specialiştii fabricii era să găsească idei care să nu fie (dacă era posibil) kitsch, dar să îl surprindă plăcut pe Nicolae Ceauşescu sau, şi mai bine, pe Elena Ceauşescu. Aşa au apărut fântânile arteziene cu păsărele colorate, vazele de mari dimensiuni pictate cu chipul său, ”hora unirii” precum şi nenumărate decoraţiuni pentru casele de protocol şi servicii de masă unicat. Toate obiectele destinate soţilor Ceauşescu erau realizate în cel puţin două exemplare, pentru a putea fi rapid înlocuite dacă s-ar fi întamplat ceva. Dincolo de natura lor, cadourile pentru cuplul Ceauşescu reprezentau nişte realizări extraordinare pentru acea vreme.

Dintre ţările ”prietene”, doar chinezii reuşeau să execute ceva asemănător, dar chiar şi ei erau în urmă la capitolul ”imaginaţie”. De aceea, fabrica din Alba Iulia era un mare furnizor de cadouri şi pentru ceilalţi lideri ai fostelor ţări comuniste. Angajaţii sau conducerea nu ştiau pentru cine erau cadourile respective, întrucât comenzile veneau prin Regia Protocolului de Stat. În expoziţia de la fabrică sunt, de asemenea, mai multe seturi de obiecte având monograma lui Nicolae Ceauşescu, dar şi câteva vaze având fotografia preşedintelui "iubit", alături de gravuri reprezentând figuri importante ale istoriei Romaniei.

Printre realizările importante ale specialiştilor de la ”Porţelanul” trimise dictatorului se află un candelabru cu o anvergură a braţelor de cinci metri şi o oglindă la care s-a lucrat un an întreg în 1987. Este vorba despre o oglindă modulară cu sticlă de cristal, pe masa căreia au fost pictate cele patru anotimpuri. Un serviciu de masă pentru 100 de persoane, pictat cu scene de vânătoare, reprezintă o altă realizare importantă a acestora. 

Vizitele dictatorului la Alba Iulia

Nicolae Ceauşescu a vizitat pentru prima dată Alba Iulia în octombrie 1966. A fost singura vizită în care dictatorul comunist a intrat şi în cele două catedrale din Cetate. Din delegaţie au făcut parte Alexandru Drăghici, temutul conducător al Securităţii, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu şi Ilie Verdeţ. În 1966, Nicolae Ceauşescu era în fruntea unei delegaţii oficiale impresionante, care a intrat atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, unde a fost primită de cei doi episcopi de Alba Iulia, Emilian Birdaş şi Márton Áron. Mai târziu asemenea locaţii au dispărut de pe agenda de lucru. Cu aceeaşi ocazie a vizitat Sala Unirii şi a luat decizia de a renova monumentul aflat într-o stare jalnică.

Şi a două prezenţă a dictatorului la Alba Iulia, în noiembrie 1968, a fost caracterizată prin decenţă. Nu se manifesta încă prezenţa cultului personalităţii. Vizita a fost prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire. Printre membrii delegaţiei se găsea şi tânărul Ion Iliescu, pe atunci şef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR. Întreaga delegaţie a venit cu trenul. La Alba Iulia a fost dezvelită statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, şi inaugurate clădirea Sălii Unirii şi cea a Babilonului, ambele găzduind câteva secţii ale Muzeului Unirii. În 28 mai 1975, Nicolae Ceauşescu, însoţit pentru prima dată la Alba Iulia de soţia sa Elena, a luat parte la festivităţile consacrate împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române, realizată de Mihai Viteazul şi a două milenii de atestare documentară a oraşului. Adunarea grandioasă s-a desfăşurat în faţa tribunei plasate lângă obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan şi în faţa Porţii a III-a a Cetăţii. Manifestarea comunistă a fost deschisă de cuvântarea prim secretar-ului PCR al judeţului, George Homoştean.

Distatorul, mai ”presus” de Carol al VI-lea

„Statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea de pe Poarta a III-a a Cetăţii a fost acoperită de un portret imens al «iubitului conducător». Bietul împărat nu avea cum să fie plasat mai sus decât «cel mai iubit fiu al poporului»“, a afirmat Liviu Zgârciu. Tot atunci, regretatul Amza Pellea, care cu numai patru ani înainte făcuse un rol memorabil în filmul Mihai Viteazul, a fost adus să-l reprezinte pe voievodul muntean. Prezenţa actorului a generat anumite probleme legate de un ipotetic dialog între „voievod“ şi „Geniul Carpaţilor“. Totul s-a rezolvat în cele din urmă, prin ţinerea la distanţă de preşedinte a lui „Mihai Viteazul“.

Ultima vizită a dictatorului la Alba Iulia avea să aibă parte în vara anului 1984, într-un moment în care fastul manifestărilor de proslăvire a lui Nicolae Ceauşescu, organizate de elita nomenclaturiştilor şi a activiştilor de partid, contrasta evident cu nivelul de trai al românului de rând. Elicopterul prezidenţial a aterizat pe stadionul din Cugir, unde a fost întâmpinat de o imensă pancartă inscripţionată cu lozinca: „Ceauşescu fiu iubit – La noi bine aţi venit“. Ironia sorţii a făcut ca peste cinci ani, în 1989, oraşul Cugir să fie primul din Alba în care a izbucnit Revoluţia. Ceauşescu a fost aşteptat la Cugir de Gheorghe Hurbean, prim secretar PCR al judeţului, iar la Alba Iulia a fost întâmpinat de Viorel Purdea, primarul oraşului din acea vreme. A fost o vizită de lucru, în care a dat „indicaţii preţioase“ despre cum trebuie să se dezvolte Alba Iulia.

FOTO VIDEO Pluguşorul în comunism: urare schilodită închinată lui Ceauşescu, „un părinte, erou între eroi“

FOTO „Ceauşescu ura golful“: afirmaţia pentru care inginerul care a „construit“ judeţul Alba a dat explicaţii la Securitate

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite