Reproşurile unui client pentru traficantul de etnobotanice: „Ultimele ce mi le-ai dat îs otravă curată. Ţi-e rău după ele de mori”. Motivarea sentinţei
0Tribunalul Alba a motivat decizia prin care a condamnat un număr de 11 persoane din Alba şi Cluj la un total de peste 40 de ani de închisoare pentru infracţiuni din domeniul criminalităţii organizate, respectiv trafic cu etnobotanice. Instanţa a constatat că inculpaţii au vândut substanţe psihoactive de apoape 3.000 de ori unor tineri din cele două judeţe, în special studenţi şi elevi.
În speţă, inculpaţii au distribuit în rândul tinerilor substanţe psihoactive şi droguri, cu preţul de 25 lei/plic în cazul substanţei pentru fumat şi 100 lei/plic în cazul substanţei pentru prizat, după ce în prealabil au popularizat numerele de telefon pe care să fie contactaţi de consumatori. Din cei 200 de consumatori identificaţi, o mare parte erau la data faptelor studenţi la centrul universitar din Cluj, iar unii dintre aceştia au relatat în calitate de martori efectele negative ale acestor substanţe asupra memoriei şi a intelectului.
Cu ocazia monitorizării convorbirilor telefonice, a supravegherii activităţilor desfăşurate de către inculpaţi în cursul urmăririi penale efectuate în prezentul dosar penal, precum şi a vânzărilor efectuate prin colaboratori şi investigatori autorizaţi, a fost confirmat modul de desfăşurare a activităţii infracţionale. Este relevant conţinutul unui mesaj pe care unul dintre liderii grupării l-a primit de la un client a doua zi, după ce acesta a cumpărat de la el un plic de etnobotanice: ”ultimele ce mi le-ai dat la 25 îs otravă curată – ţii rău după ele de mori, dureri de stomac, de cap, naşpa rău”. Decizia Tribunalului nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel. Şapte dintre inculpaţi au primit, fiecare, peste 6 ani de închisoare.
Cum discutau codificat infractorii
Gruparea a fost trimisă în judecată în ianuarie 2015 de procurori DIICOT Alba Iulia, iar prima decizie în dosar a fost pronunţată în 10 aprilie 2018. Pedepsele decise de instanţa de judecată: Pătran Bogdan Vasile - 7 ani şi 6 luni de închisoare, acesta fiind recidivist; Coman Mihai Paul - 1 an şi 9 luni de închisoare; David Rareş - 6 ani de închisoare; Mocean Ioana Aurora - 6 ani de închisoare; Urcan Gheorghe Alin (recidivist, aflat în detenţie în Penitenciarul Bistriţa) - 6 ani şi 10 luni de închisoare; Popa Raul Traian - 2 ani şi 2 luni de închisoare (recidivist); Popa Bogdan Marian - 1 an şi 2 luni de închisoare; Pop Flaviu Lucian - 1 an şi 2 luni de închisoare; Cheţan Sergiu Andrei - 6 ani de închisoare; Moldovan Zoltan - 6 ani de închisoare; Mocean Ioan Adrian - 1 an şi 3 luni de închisoare. Toate pedepsele sunt cu executare.
În motivarea sentinţei, magistraţii susţin că relevante sunt interceptările convorbirilor telefonice, care în pofida faptului că inculpaţii nu au recunoscut faptele şi nici legăturile dintre ei, dovedesc că aceştia au avut o activitate
intensă pe linia vânzării de etnobotanice către sute de persoane, unii dintre ei s-au deplasat dintr-o localitate în alta pentru a se întâlni în scopul vânzărilor de etnobotanice. Au fost identificate numeroase discuţii relevante din care se poate observa modul de efectuare a vânzărilor, modalitatea în care dealerii şi consumatorii stabileau puncte de întâlnire, dar şi relaţiile dintre membrii grupărilor şi faptul că unii dintre aceştia se aprovizionau cu substanţe interzise de la ceilalţi. Din discuţiile purtate între ei sau cu alte persoane rezultă că cunoşteau împrejurarea că activităţile lor sunt ilegale, întrucât discutau codificat despre substanţe denumindu-le „tricouri albe”, „albeaţă”, „crocodil”, „zecică”. De asemenea discută cu clienţii despre locurile de întâlnire din cele trei localităţi menţionate, locaţii care coincid cu cele indicate de martori, precum şi despre preţul substanţelor care de asemenea sunt identice cu cele menţionate de martori. Cu toate că inculpaţii au negat că desfăşurau activităţile infracţionale împreună, convorbirile telefonice au reliefat legăturile dintre aceştia. De exemplu, dintr-o convorbire purtată între inculpaţii Urcan (foto dreapta - n.r.) şi Cheţan instanţa constată că aceştia foloseau un limbaj codificat – exemplu: ”cum pot intra în posesia lucrului?”, ”mă poţi rezolva?”.
Legătură de tip grup organizat, piramidal
În continuare, instanţa aminteşte un mesaj telefonic pe care inculpatul Urcan l-a trimis inculpatului Popa Bogdan, cu conţinutul: ”să vă adunaţi într-o oră să vorbim” trimis imediat după ce inculpatul Opriţa (decedat în timpul anchetei din motive naturale) i-a solicitat o întâlnire, aspect care dovedeşte legătura de tip grup organizat, de tip piramidal, între inculpatul Urcan şi inculpaţii Popa, respectiv inculpaţii din Turda. ”Interceptările convorbirilor telefonice dovedesc că inculpaţii discutau nu doar între ei ci şi prin intermediari, cunoştinţe comune, despre activităţile de distribuire şi vânzare a etnobotanicelor. Îşi făceau recomandări unul altuia, pentru a îndruma clienţii care solicitau să cumpere substanţele respective, dându-şi numărul de telefon. Despre preţurile substanţelor este remarcantă convorbirea între inculpaţii Cheţan şi Şuteau Samir (condamnat la închisoare cu suspendare după ce a recunoscut faptele – n.r.) în care pe lângă limbajul codificat despre aceste substanţe, s-a discutat despre ofertele de vânzare apreciate ca fiind unele bune, la preţul de 20 sau 25 lei, precum şi despre persoanele din Turda care «are foarte multă marfă şi multe feluri» la un preţ de 200 lei – referirile fiind probabil la altă clasă de droguri. Convorbirile purtate de inculpatul David Rareş, menţionate într-un număr impresionant, au reliefat discuţii nenumărate între acesta şi clienţi, în vederea vânzării de etnobotanice, folosind un limbaj codificat, denumindu-le «crocodil» şi indicând locurile de întâlnire. Cu referire la efectele acestor substanţe asupra persoanelor care le consumau, este relevant conţinutul unui mesaj pe care inculpatul Urcan l-a primit de la un client a doua zi, după ce acesta a cumpărat de la el un plic de etnobotanice: «ultimele ce mi le-ai dat la 25 îs otravă curată – ţii rău după ele de mori, dureri de stomac, de cap, naşpa rău»”, se afirmă în documentul magistraţilor de la Tribunalul Alba.
Instanţa a apreciat că starea de fapt şi vinovăţia inculpaţilor este pe deplin probată, declaraţiile de martori fiind corelate cu interceptările convorbirilor telefonice şi cele audio-video, cu recunoaşterile după planşele fotografice, cu vânzările autorizate care au reliefat atât comercializarea de substanţe etnobotanice şi droguri dar şi structura ierarhică şi legăturile între inculpaţi în cadrul grupului organizat, astfel cum urmează a fi detaliată în continuare. În cauză au fost identificate aproximativ 200 de persoane cărora inculpaţii le-au comercializat substanţe denumite generic etnobotanice şi droguri de mare risc, însă numărul persoanelor cărora susnumiţii le-au vândut astfel de substanţe este mult mai mare, neputând fi identificate persoanele care utilizau cartele preplătite de pe care sunau şi stabileau cu inculpaţii locurile în care urmau să se întâlnească pentru a cumpăra de la aceştia substanţe interzise.
Rolul ”telefonului de serviciu”
”De menţionat este faptul că pe «telefonul de serviciu» (denumit în acest mod întrucât pentru convorbirile personale inculpaţii utilizau alte telefoane) cu nr. de apel xxxxxxxxxx existau zilnic aproximativ 200 de apeluri. De asemenea, trebuie precizat că inculpaţii care utilizau acest număr «îşi permiteau» să ţină deschis telefonul pentru a fi apelaţi de către consumatori doar între anumite ore, de exemplu între orele 10.00 şi 22.00, iar în cursul verii, «programul» a fost prelungit, acest aspect fiind comunicat consumatorilor prin sms. Activitatea desfăşurată de grupurile infracţionale pe raza judeţelor Alba şi Cluj respectiv de furnizorii substanţelor cu efect psihoactiv şi stupefiante a fost stabilită prin coroborarea datelor obţinute pe mai multe planuri de investigare, respectiv şi prin efectuarea de cumpărări autorizate de la membrii grupului ce comercializau aceste substanţe”, se mai afirmă în motivarea instanţei.
Magistraţii fac referire şi la statistica privind consumul de droguri în România. ”Potrivit ultimelor date, consumul de droguri a crescut în România de 4 ori în raport de ultimii ani, iar vârsta la care se începe consumul de droguri a scăzut dramatic: 11% dintre consumatori au sub 14 ani, în timp ce peste 42% încep să-şi administreze stupefiante de la 15-19 ani. Tinerii îşi procură drogurile din cluburi, din cartierul unde locuiesc sau din împrejurimile şcolii. De asemenea, substanţele cu efect psihoactiv reprezintă o problematică pe întreg teritoriul Uniunii Europene, fiind nevoie de eforturi concertate statal şi instituţional pentru contracararea fenomenului de vânzare şi consum a acestora. Cu atât mai mult este relevantă periculozitatea acestor substanţe cu cât ele sunt introduse în amestec cu alte plante fiind astfel şi dificil de depistat”, se mai afirmă în motivarea instanţei.
Se încarcă comentariile...
