Primele curse cu maşini organizate în România acum un secol. Raliul Feleacului era cunoscut în toată Europa
0
Prima cursă automobilistică din România a avut loc în 1904, an în care s-a înfiinţat şi Automobil Clubul Român. Cursa s-a desfăşurat pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti şi retur, pe distanţa de 120 de kilometri.
Potrivit Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, câştigătorul cursei a fost G.V. Bibescu. ”Plecarea falnicelor maşini a început la ora 10:30 – din cinci în cinci minute câte una. Participarea la cursă, în echipajul lui Bibescu şi o femeie Marta Bibescu, prima conducătoare auto brevetată din România.
Printre ceilalţi cutezători care au făcut parte din echipajele maşinilor concurente se mai aflau: Jean Cămărăşescu, un viitor campion al volanului şi George Simion, ţăran din Buzău, bun mecanic auto, profesorul de mai târziu al primei şcoli de şoferi din Bucureşti”, se afirmă într-un documentar relizat de Fedaraţie.
La data aceea numărul de automobile din România se ridica la 70. S-au înscris la întrecere nouă maşini – cele mai puternice şi mai încercate aflate atunci în Bucureşti. Startul l-au luat însă numai şase, celelalte neputând porni în ziua respectivă. Cele şase trăsuri-automobile (cum mai erau încă denumite) s-au aliniat pentru start la Filaret, lângă fântâna Cantacuzino. Aceşti temerari au fost: George Valentin Bibescu - MERCEDES, Leon Leonida - MERCEDES, N. Niculescu Iarca - CUDELL, C. Vidal - GOBRON, Al. Prager - OLDSMOBILE, Alexandru Darvari - FIA.
”Notabilităţile Giurgiului anunţate din timp prin telefon de începerea cursei şi apoi de goarna ultimului jandarm, asistă la sosirea vijelioaselor maşini. Arbitrii notează: Bibescu a terminat itinerarul Bucureşti-Giurgiu (63km) în 58 de minute Leonida – acelaşi timp; Vidal – 119 minute; Niculescu Iarca – 120; Darvari şi Prager câte 152 minute. După o odihnă de trei ore s-a dat plecarea pentru înapoiere. Au luat startul aceeaşi şase bravi, dar doi din ei nu s-au mai prezentat în faţa comisiei care-i aştepta la Bucureşti. Niculescu şi-a pierdut pe drum radiatorul, iar Vidal a rămas la Jilava unde-i explodase un cauciuc şi i se stricase cutia de viteze. Gobronul său a fost adus târziu noaptea la Bucureşti, într-una din căruţele care fuseseră pregătite din vreme pe traseu pentru astfel de eventualităţi. Cursa a fost terminată de numai 4 concurenţi, fiind declaraţi învingători absoluţi numai 2: George Valentin Bibescu-108 minute, deci cu o medie orară de 66 de km ş¡ Leon Leonida-120 minute, cu o medie orară de 63 de km”, se mai susţine în document.
Doi ani mai târziu - la 19 noiembrie - cursa a fost repetată pe aceeaşi rută dar cu alte maşini şi, în parte, cu alţi concurenţi. A câştigat Jean Cămărăşescu pe Mercedes, realizând o medie orară de 82 km/h. La Bucureşti, la 8 noiembrie 1906 s-a organizat prima cursă de viteză (cursa kilometrului lansat) pe un traseu amenajat pe Şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi Bufet (restaurantul “Doina” de azi).
În Transilvania, automobilismul s-a dezvoltat semnificativ după momentul istoric din 1918. Pasiunea mare a ardelenilor pentru maşini a făcut ca în anii 30 să fie organizat un raliu al Feleacului care aduna la un loc mai toţi proprietarii de automobile din zonă, dar şi ”vedetele” acelor ani, în frunte cu Regele Mihai, Prinţul Ghica sau prinţesa Marina Ştirbey. Raliul Feleacului era recunoscut în toată Europa.
Iată cum sună cronica unei asemenea competiţii, organizate în 1936: ”Concursul organizat în ziua de 10 Octombrie nu s`a bucurat de favoarea zeilor. Nori grei ameninţau să se reverse asupra bravilor concurenţi, cari, cu tot riscul, au luat startul pe şoseaua umadă şi lunecoasă. Un motociclist inventiv a descoperit un mic truc. A uscat cu o lampă de sudat locul plecari, cu acest infim avantaj ce la oferit plecarea de pe ”uscat” a câştigat cursa. Senzaţia a constituit-o plecarea ”D-şoarei X”. La start s`a aflat în fine că misterioasă concurente e Prinţesa Marina Ştirbey, renumita aviatoare. Aplauzele ce le a primit, ar fi făcut să pălească de invidie – dacă era prezentă – şi pe Greta Garbo… Maşina Dusenberg a repetat figura din anul trecut … a plecat ca un glonţ a sosit bolid e deci foarte natural că a căştigat”.
Ca un element de culoare, la Raliul Feleacului din 1936, a participat şi campionul Ungariei Ladislau Hartmann, decedat doi ani mai târziu într-o competiţie organiată la Tripoli.
Se încarcă comentariile...
