Peştera Focul Viu, gheţarul din Apuseni care arde zi de zi în lumina soarelui

Peştera Focul Viu, gheţarul din Apuseni care arde zi de zi în lumina soarelui

Gheţarul luminat de razele soarelui în peştera Focul Viu. Foto: parcapuseni.ro

Una dintre veritabilele comori ale Apusenilor, prea puţin promovată, este Peştera Focul Viu. Denumită şi ”Gheţarul de la Focul Viu”, peştera poate fi vizitată relativ uşor cu acces atât din Bihor, cât şi din Alba. Denumirea vine de la decorul creat de razele de soare pe gheţar atunci când pătrund în peşteră printr-o fereastră din tavan.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de metri spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni, este compusă din două săli, iar accesul în interior se face pe o scară de lemn. Sala Mare, cu o înălţime de 46 metri şi o lungime de 68 metri, adăposteşte în mijloc un impresionant gheţar de 25.000 de metri cubi. Acesta este al treilea gheţar ca mărime din România, după celele de la Peştera Scărişoara şi Peştara Borţig. Bolta Sălii Mari este parţial deschisă printr-o fereastră largă.
 
În spatele Sălii Mari, există grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peşterii: Focul Viu. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conţine mai multe formaţiuni de stalagmite. În descrierile mai vechi, obiectivul natural purta numele de ”Peştera Eschimoşilor”. De peştera Focul Viu sunt legate numeroase legende. Una spune că, în trecutul îndepărtat, aici era ascunsă comoara lui Decebal, iar câţiva uriaşi o păzeau de hoţi.
 
Foto: parcapuseni.ro
 
”Este o peşteră micuţă, alcătuită din două săli, prima şi cea mai mare fiind ocupată de imensul bloc de gheaţă. Tavanul acesteia este spart de o fereastră de mari dimensiuni prin care au căzut înăuntru buşteni, frunze precum şi zăpadă din exterior, care au format o movilă mare. Prin tavanul peşterii pătrunde suficientă lumină pentru a dezvălui grupurile de stalagmite de gheaţa aflate în partea opusă intrării în peşteră. De altfel, în jurul orelor prânzului, razele de soare pătrund prin fereastră creând un decor feeric. Explicaţia existenţei blocului de gheaţă în peşteră este dată de două elemente: fereastra din tavan favorizează acumularea aerului rece, iar lipsa ventilării în peşteră menţine aerul rece captiv tot timpul anului”, astfel este descrisă peştera pe site-ul Parcului Natural Apuseni.
 

Vizitarea peşterii se poate face şi în cadrul unui circuit ce cuprinde mai multe obiective de pe Valea Galbenei. ”De la locul de popas se poate coborî până jos la gura peşterii, unde este amenajat un balcon din lemn din care se pot admira formaţiunile de gheaţă. Sala mare este ocupată în centru de o imensă movilă de lemne putrede, acoperite de gheaţă şi zăpadă, căzute prin larga fereastră din tavan, prin care pătrunde lumina. Podeaua peşterii o formează un masiv de gheaţă care ocupă întreaga sală şi pe care se află stalagmite şi coloane de gheaţă. Este recomandabil ca vizitarea Gheţarului să se facă în jurul prânzului, când soarele care pătrunde prin spărtura din tavan produce jocuri de lumini foarte frumoase, de unde şi denumirea gheţarului”, se precizează în ghidul Salvamont, care descrie circuitul turistic ce are ca plecare cabana Padiş. 
 

Cum se ajunge la peşteră

 
Rezervaţia Cheile Galbenei, întinsă pe o suprafaţă de peste şase hectare este o formaţiune calcaroasă de chei aflată în ramura nordică a Munţilor Bihorului. Sub Pietrele Galbenei se întinde o pădure de fag, presărată cu mici poiene pline de flori. Zona se întinde până la Valea Galbenei şi este cunoscută sub numele de Poiana Florilor. Pentru a ajunge aici se merge pe Drumul Naţional 76 Oradea-Deva, iar în Sudrigiu se coteşte stânga spre Padiş. O noapte de cazare în zonă nu depăşeşte 70 de lei de persoană, cu mic dejun inclus.

Foto: ro.wikipedia.org
 
O altă cale de acces este din comuna Arieşeni. Din centrul localităţii se merge pe drumul pietruit ce trece printre magazine şi primărie, urcând pe valea Cobleşului prin satul Faţa Cristesei până în satul Cobleş. Marcajul turistic ce trebuie urmat este triunghi galben. Pentru cei care doresc să mai scurteze din drum, se poate înainta cu maşina din Arieşeni până în Cobleş iar de la magazinul din sat se urmează în continuare drumul ce urcă pe Valea Gojii iar apoi coboară pe Valea Luncşoarei până la intrarea în Cheile Galbenei. De aici se merge spre Poiana Florilor şi apoi se ajunge la peştera Focul Viu.
 

 

citeste totul despre: