Medicul care a lăsat un salariu de 10 ori mai mare în Germania pentru spitalul din Alba Iulia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Cristian Ţibea face performaţă la spitalul din Alba Iulia
Medicul Cristian Ţibea face performaţă la spitalul din Alba Iulia

În timp ce mii de medici români iau calea străinătăţii, mai există şi cazuri, e drept mult mai puţine, în care doctorii se întorc să profeseze în spitalele din ţară. Un exemplu este medicul Cristian Ţibea. S-a specializat în Germania, iar acum îl găsim pe secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului de Urgenţă din Alba Iulia.

Tânărul de 32 de ani ne spune din capul locului că principala cauză care a stat la baza deciziei sale de a pleca din ţară a fost reprezentată de „nemulţumirile de care a avut parte în sistemul medical românesc“. Cea mai potrivnică: limitarea accesului la pregătirea medicală.După trei ani de rezidentiat în centrul universitar Cluj Napoca, a luat hotărârea de a pleca într-un sistem medical din afara ţării, în care să o ia de la zero.
 

O lună de practică medicală în Germania, cât trei ani în România 

Cu un „bagaj“ chirurgical practic minimal,  de o cezariană şi câteva chiuretaje, a  ales Germania. „Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că, după trei ani de rezidenţiat în România, eram la nivelul unuia care urmase doar o lună de rezidenţiat în Germania“, ne spune medicul Cristian Ţibea. Şi-a făcut mână de lucru într-un Centru ginecologic din regiunea Bielefeld-Detmold, Nordrhein-Westfalen, unde lucrau 8 medici specialişti, 15 medici rezidenţi, se făceau aproximativ 4.500 de intervenţii chirurgicale pe an şi se aduceau pe lume circa  1.700 de copii. „A urmat o perioadă de recuperare de şase luni, în care nu am avut voie să fac nicio gardă. Numai după ce  am făcut 30 de cezariene, care era pragul minim, am învăţat tot ceea ce presupune infrastructura medicală, am primit dreptul la gărzi.“. subliniază medicul.  

Sistemul medical românesc: nu are „punţi“ între generaţii

Pregătirea în Obstretică-Ginecologie a fost urmată de o supraspecializare în intervenţii chirurgicale laparoscopice şi ginecologie oncologică(tratamentul cancerelor ginecologice). După doi ani în care a recuperat partea de ginecologie, a reuşit să intre în pregătire pentru chirurgie oncologică, în paralel cu intervenţiile chirurgicale laparoscopice. „Am avut norocul să lucrez cu oameni de excepţie care m-au pregătit foarte bine. Cea mai importantă experienţă pe care am acumulat-o este cea transmisă de la cei care m-au pregătit, este experienţa transmisă din generaţie în generaţie, este exact ceea ce în sistemul de pregătire medical românesc lipseşte.  La noi lipsesc „punţile” între generaţii, la noi fiecare generaţie începe din nou de la zero, la noi se reinventează roata la fiecare generaţie în parte şi, din păcate, am rămas tot la stadiul de „roată” . Probabil că greşesc,  cel puţin până acum asta este convingerea mea“, îşi motivează medicul aprecierea la adresa sistemului medical de la noi.

După cinci ani munciţi în spitale din Germania, vorbeşte de un sistem care „joacă fără vedete“, dar care este în liga medicală superioară. „În Germania medicul beneficiază de o muncă bine plătită, efectuată în condiţii decente şi de posibilitatea de a urma o carieră care, în majoritatea cazurilor, este limitată doar de propriile limite. Acolo nu există vedete medicale naţionale sau regionale, la fel cum sunt la noi“, susţine medicul ginecolog. Este limpede că cei mai câştigaţi sunt pacienţii, care au parte de tratament standardizat, actualizat şi de condiţii hoteliere corespunzătoare nivelului socio-economic al Germaniei. Analizând comparativ salarizarea medicilor români şi a celor din Germania, vorbeşte de un raport de 10 la 1 în favoarea nemţilor. 

Muncă după tipar nemţesc

În acest context apare întrebarea firească: ce l-a determinat pe Cristian Ţibea să se reîntoarcă în sistemul medical românesc? „În urmă cu trei ani am povestit întâmplător cu Mircea Ludoşan, şeful secţiei de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, despre munca mea în Germania. După câteva luni de la discuţia iniţială,  am convenit la o colaborare. Condiţiile cerute de mine au fost o dotare tehnică decentă care să-mi permită să profesez la aceleaşi standarde ca şi în Germania. Cunoscând sistemul medical românesc n-am crezut nicio clipă că acest lucru se va materializa. Din fericire sau din păcate, depinde din ce unghi priveşti problema, dotarea tehnică cerută de mine a fost realizată în cea mai mare parte, astfel încât nu am mai putut da înapoi şi iată-mă aici“, povesteşte medicul şcolit în România, specializat şi supraspecializat în Germania.  

medic tibea alba

Pus să-şi descrie munca de ginecolog la Alba Iulia, medicul vorbeşte de o anumită „independenţă“ , care-i permite să lucreze după tiparul nemţesc. Asta, deşi nu de puţine ori, actul medical prestat de el este atipic pentru „obiceiurile casei“. „În blocul operator dotarea tehnică este, în mare parte, de ultimă generaţie. De asemenea,  avem o sală de naştere identică ca dotare şi aspect cu o sală de naştere din Occident, dar care din păcate este prea puţin folosită. În rest,  mai avem de muncă la capitolul condiţii hoteliere, amabilitate şi managementul medical“, subliniază medicul. 

Operaţii în premieră la Alba Iulia 

Integrarea medicului în echipa din Alba Iulia este sinonimă cu diversificarea intervenţiilor chirurgicale din sfera ginecologică. „Actualmente putem opera, la cele mai înalte standarde, toate formele de cancere ginecologice inclusiv cancerul de sân (cancerul mamar),  care dealtfel este şi cel mai uşor de tratat, având prognosticul cel mai bun. Putem efectua operaţii ginecologice deosebit de complexe, toate acestea sunt posibile datorită dotării din blocul operator şi a muncii în echipă. La un asemenea caz participă cel puţin trei medici de trei specialităţi diferite. Eu sunt doar unul dintre ei, din păcate rolul pe care-l joacă ceilalţi doi colegi în actul medical rămâne,  de cele mai multe ori, necunoscut“, subliniază Cristian Ţibea. 

Tot la capitolul schimbări majore, putem pune şi alinierea Spitalului din Alba Iulia la practica chirurgicală din Occident, cea miniinvazivă, laparoscopia. Mai pe înţelesul tuturor: intervenţia chirurgicală prin care nu se „taie burta”. „În  ultimile două luni, aproximativ 65% din totalul intervenţiilor chirurgicale ginecologice efectuate pentru patologia benignă, pe secţia noastră, au fost efectuate laparoscopic. Dintre acestea marea majoritate au fost histerectomii laparoscopice (intervenţii de îndepărtare a uterului). În ţară sunt doar câteva locuri în care se efectuează acest tip de intervenţii şi într-un procentaj mult mai mic comparativ cu cel de pe secţia noastră. Facem doar ce trebuie să facem pentru medicina din zilele noastre, şi asta culmea se întâmplă în Alba Iulia.“, ne explică medicul întors din Germania.

Cheltuieli occidentale, încasări româneşti

Medicul ne explică şi cum se naşte „cârpeala românească“ în Spitalele de la noi. Cu excepţia manoperei, costurile actului medical sunt la fel de mari ca în Occident, însă încasările Spitalelor sunt de zece ori mai mici. „La noi pacientul nu face deosebirea între Casa de Asigurări - cea care îi plăteşte cheltuielile medicale, spitalul - locul unde este tratat pe baza bugetului pus la dispoziţie de Casa de Asigurări şi medic - cel care vine în contact cu pacientul şi care trebuie să «ducă în cârcă» toate neajunsurile sistemului“, mai explică medicul. 

Că tot vorbim de adoptarea obiceiurilor sănătoase în practica medicală de la noi, nu puteam neglija nici tradiţia „atenţiilor“, cu care cei mai mulţi dintre noi intrăm în cabinetul medicului. „Ce ar trebui schimbat? Destul de simplu: fie găsim resursele financiare care să ne susţină pretenţiile în ceea ce priveşte actul medical şi remuneraţia financiară a acestuia, fie ne coborâm pretenţiile la realitatea actuală-pretenţiile pacienţilor şi totodată şi ale medicilor“, ne răspunde ferm medicul. 

L-am invitat pe medicul întors din Germania şi la un exerciţiu de imaginaţie. Ce ar însemna să faci o grefă în mentalitatea unui popor la 24 de ani de la ieşirea din comunism? „Operaţie cu eşec asigurat“, ne răspunde din prima. Alternativa? „Mentalitatea noastră ar trebui transplantată, înlocuită complet cu una capabilă să ne scoată din această stare de amorţeală şi impasibilitate. Atâta timp cât pentru mulţi dintre noi selectarea deşeurilor menajere este imposibil de realizat şi ilogică, gândul la normalizare rămâne o himeră“, a încheiat medicul Cristian Ţibea. (Text scris de NICU NEAG)

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite