Liber la cheltuit bani publici pentru fotbal: Primăria Cugir a învins Curtea de Conturi în instanţă pentru 2,7 milioane de lei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arena din Cugir unde joacă echipa Metalurgistul
Arena din Cugir unde joacă echipa Metalurgistul

Primăria Cugir a câştigat definitiv un proces cu miză de 2.772.000 de lei (aproximativ 600.000 de euro). Suma trebuia recuperată la bugetul local după ce Camera de Conturi Alba a descoperit că ar fi fost cheltuită ilegal pentru finanţarea echipei de fotbal Metalurgistul Cugir.

Suma respectivă a fost ”imputată” administraţiei locale în urma unui control al Camerei de Conturi Alba derulat în anul 2016. Primăria a contestat raportul în instanţă şi a câştigat definitiv printr-o decizie a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în 19 septembrie 2017.

Controlul realizat de inspectorii Camerei de Conturi a constatat faptul că ”în perioada semestrul II 2013 – aprilie 2016, UATO Cugir a asigurat finanţarea Asociaţiei «Clubul de fotbal Metalurgistul Cugir 1939» din bugetul local cu suma de 2.772.000 lei, fără să existe un Contract de finanţare nerambursabilă în condiţiile Legii nr. 350/2005 (finanţare nerambursabilă pe baza de selecţie de proiecte) sau un Contract de finanţare în condiţiile Legii nr. 69/2000 (contract pentru finanţarea programelor sportive de utilitate publică din alocaţii de la bugetul local)”.

În raport s-a mai precizat că ”plăţile pe care UATO Cugir le-a efectuat către Asociaţia «Clubul de fotbal Metalurgistul Cugir 1939», trebuiau să urmeze regulile unui contract încheiat în vederea realizării în comun de activităţi sportive în interesul comunităţii şi nu a «finanţării» aproape în totalitate a activităţii asociaţiei în cauză, care în fapt este de drept privat”.

La instanţa de fond, Tribunalul Alba, Primăria Cugir a pierdut procesul, dar a avut câştig de cauză la instanţa superioară, în faza de recurs. În esenţă, Curtea de Apel a considerat că în acest caz sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000, în baza căreia a fost înfiinţată asociaţia, care, pe lângă Consiliul local, mai cuprinde Asociaţia „Pro Sport Cugir“ şi Sindicatul Liber ”SC UM Cugir SA”.

”Curtea reţine că dispoziţiile art. 69 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 69/2000, a educaţiei fizice şi sportului, stabilesc că structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz. În speţă, având în vedere statutul reclamantului UATO Cugir de membru asociat al Asociaţiei Clubul de fotbal Metalurgistul Cugir 1939, astfel cum s-a reţinut anterior, se constată că nu sunt aplicabile prevederile menţionate, ci sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 26/2000, în baza căreia a fost înfiinţată asociaţia, precum şi dispoziţiile Legii nr. 215/2001”, se afirmă în motivarea deciziei de la Curtea de Apel.

Potrivit ordonanţei menţionate, veniturile asociaţiilor sau federaţiilor provin din cotizaţiile membrilor, ”astfel că contribuţiile plătite de către reclamant pot fi asimilate unor cotizaţii plătite ca membru asociat”. ”În raport de împrejurarea că pârâta (Camera de Conturi – n.r.) nu contestă legalitatea constituirii asociaţiei, se reţine că în cadrul acesteia nu au fost acordate finanţări în înţelesul Legii nr. 69/2000, ci cotizaţii în baza OG nr. 26/2000, ca membru asociat, astfel că abaterea reţinută în sarcina entităţii auditate a fost în mod nelegal stabilită”, se mai afirmă în motivare.

Prin urmare, Curtea de Apel a hotărât anularea documentelor încheiate de Camera de Conturi a judeţului Alba în ceea ce priveşte ”angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata de către reclamant a unor cheltuieli bugetare pentru activităţi sportive desfăşurate de «Asociaţia Clubul de fotbal Metalurgistul Cugir 1939»”.

Citiţi şi:

Pluta, maşina, mocăniţa, carul tras de boi. Soluţiile de mobilitate ingenioase folosite de români de-a lungul vremurilor

Crucile solare din Apuseni. Rolul deosebit de important al monumentelor din piatră sau lemn în viaţa comunităţilor montane

Cămara lui Matei, secretele unei mici afaceri cu produse ecologice tradiţionale

Bastionul Saşilor din Cetatea Alba Carolina. De ce este considerată prima tentativă serioasă de întărire a apărării pentru capitala Transilvaniei

Rămăşiţele partizanului Ioan Andreşel, descoperite şi deshumate de arheologi în Apuseni, la peste 1.200 de metri altitudine

Alba Iulia



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite