Istoria fascinantă a scutierilor de Muhlbach, ordinul cavaleresc care a apărat sute de ani Sebeşul de cotropitori
0
În secolul XIX Muhlbach (Sebeş) era un burg elegant şi industrializat, unul din cele şapte oraşe săseşti “Siebenburgen” din Transilvania. Un oraş prosper şi cochet, cu artişti cunoscuţi şi familii înstărite, Mühlbach oferea clienţilor servicii şi produse la rangul celor din Austria, fiind vizitat de străini deopotrivă pentru turism şi afaceri.
Târgurile erau frecventate de meşteşugari şi comercianţi diverşi, cum ar fi ciobanii din Mărginimea Sibiului şi meşterii de pe Valea Sebeşului. Centrul Sebeşului oferea clienţilor magazine cu mărfuri străine, croitorii şi pantofării specializate, precum şi restaurante şi terase atrăgătoare.
Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de ”saşi transilvăneni„ provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populaţiile germane erau ”saxones”, ”saşi”.
În perioada sa de glorie, Cetatea Sebeşului trebuie apărată de atacurile duşmanilor. Aşa a luat fiinţă Ordinul Scutierilor de Mulhbach. Activitatea acestora a influenţat într-un sens pozitiv istoria şi evoluţia oraşului din Transilvania, încă din perioada medievală. Era un ordin cavaleresc care respecta regulile nescrise ale cavalerismului.
Originile şi evoluţia cavalerilor
Originile statutului de cavaler sunt strâns legate de feudalism şi de cei care luptau călare. Cei mai buni luptători erau desemnaţi să-şi conducă tovarăşii în bătălie, dar în vreme ce grosul armatelor lupta pedestru, aceşti conducătorii erau călare. Erau scutiţi astfel de oboseală şi erau protejaţi de armuri. După câştigarea bătăliilor, ei primeau adeseori recompense semnificative, aşa că încet-încet s-a dezvoltat o clasă aparte a celor mai buni luptători, pentru ca mai târziu ei să fie văzuţi ca singurii luptători adevăraţi din Europa.
Rangul de cavaler se moştenea din tată-n fiu sau putea fi cucerit. Antrenamentele începeau încă din copilărie, iar aspiranţii la cavalerie trebuiau să treacă şi prin “şcoală”. La vârsta de şapte ani, băieţii începeau lucrul la castelul nobilului, în calitate de paj. Învăţau să tragă cu arcul să lupte cu sabia, iar la 10-14 ani erau declaraţi scutieri. Acum deprindeau codurile cavalereşti, iar antrenamentele lor erau axate pe creşterea forţei fizice. Pe la 21 de ani, tânărul era gată să depună jurământul. După ce primeau acest titlu, cavalerii erau în permanenţă verificaţi dacă se conformează normelor de conduită impuse.
A fi cavaler implica antrenamente de tot soiul, de la călăritul cailor, la vânătoare şi lupte. Dincolo de antrenamentele fizice, cavalerii erau învăţaţi să aibe un comportament onorabil şi plin de curtoazie faţă de doamne. În consecinţă, codul cavalerilor era axat pe trei mari domenii: militar, social şi religios. Viaţa de militar era de mare importanţă pentru cavaleri: trebuiau să-i înveţe regulile şi să se asigure că nimic nu-i lipseşte din echipamentul necesar. Aşa că orice cavaler care se respecta îşi procura nu doar arme, ci armură grea şi mai mulţi cai.
Reînvierea ordinului scutierilor de Muhlbach
Istoria Ordinului Scutierilor de Muhlbach este readusă în actualitate printr-o iniţiativă a asociaţiei ”Muhlbach 1245”.
Scopul proiectului este reconstituirea şi promovarea istoriei medievale a Municipiului Sebeş, precum si punerea în valoare a obiectivelor şi monumentelor istorice existente. Prin intermediul proiectului sunt finanţate dotări cu echipamente şi dotări de recuzită specifice secolelor XII – XV, destinate Ordinului medieval Scutierii de Muhlbach, din care fac parte 32 de elevi sebeşeni.
Calendarul proiectului acoperă o perioada de trei luni (intervalul octombrie – decembrie 2016), timp în care Ordinul Scutierilor de Muhlbach poate fi admirat în centrul oraşului, în cadrul unui spectacol specific, găzduit de parcul din faţa primăriei. Cu această ocazie, sunt etalate tehnici şi scene de luptă între membrii ordinului, dansuri medievale, scenete ad-hoc cu tematică specifică. „Şcoala micilor scutieri” va oferi doritorilor din public posibilitatea de a deprinde arta mânuirii armelor medievale. Primăria şi Consiliul local Sebeş finanţează acest proiect cu suma de 22.000 de lei.
Se încarcă comentariile...
