FOTO Legenda fantomei din castelul de la Uioara de Sus. Cum au murit soldaţii ruşi înecaţi în mii de litri de vin
0
În satul Uioara de Sus, oraşul Ocna Mureş, străjuieşte de sute de ani un castel celebru în zonă. Construit în scopul apărării minelor de sare, castelul Teleki a ajuns o ruină. Bătrânii din sat vorbesc şi acum despre fantoma care bântuia castelul şi îi ucidea pe cei care se aventurau în străfundurile construcţiei.
Ca orice monument vechi de sute de ani, şi castelul Teleki de la Uioara de Sus are propria legendă. Povestea are în centru o fantomă care ar fi locuit în beciul clădirii, folosit în trecut pentru a păstra butoaiele în care se ţinea vinul. Butuoaiele uriaşe există şi acum, dar nu au mai fost umplute cu vin de multă vreme. Legenda transmisă de generaţii vorbeşte despre un eveniment care ar fi avut loc în perioada celui de-al doilea război mondial.
Astfel, câţiva ruşi au intrat în beciul castelului plin cu butoaie cu vin, unde s-au îmbătat. Beţi criţă au început să tragă cu armele în butoaiele imense. Mii de litri de vin s-au revărsat în subsolul castelului, iar ruşii s-au înecat. Oamenii din sat au pus moartea ruşilor pe seama fantomei din beciul castelului. Pe vremea când încă era locuit castelul adăpostea un număr impresionant de butoaie în care se putea intra în picioare de către un om. În beci se intra cu carul cu boi, pentru a transporta proviziile şi butoaiele cu vin.
Fotografie în beciul castelului: o ceaţă ca un chip de om provoacă imaginaţia
În urmă cu câţiva ani o parte din beci s-a prăbuşit scoţând la lumină şi câteva din butoaiele uriaşe păstrate în subsol. Atmosfera din subsolul castelului este şi acum destul de ”încărcată”, astfel încât puţini se aventurează să viziteze aceasta parte a construcţiei. În urmă cu câţiva ani au fost realizate o serie de fotografii, iar pe unda dintre acestea apare o ceaţă albă ca un chip de om. Legenda fantomei din castel a revenit în actualitate.
Proprietate disputată în justiţie
Povestea şi frumuseţea construcţiei poate fi exploatată la maxim de autorităţi, dar nu există bani pentru o investiţie atât de mare. Oricum nici nu se poate realiza în condiţiile în care proprietatea castelului este disputată de peste 10 ani prin instanţele de judecată. Castelul de la Uioara de Sus a fost amintit pentru prima data în documente din anul 1290 sub numele de Novum Castrum (“Castelul Nou”), susţinând prin această denumire existenţa unei fortificaţii anterioare, aparţinând secolelor X-XI, din care se mai pot vedea porţiuni dintr-un val de pământ cu şanţ.
Acest “Castel Nou” a fost construit la sfârşitul secolului XIII, din ordinul regalităţii maghiare, pentru protecţia salinei învecinate, fiind apoi amintit în documentele anilor 1336 şi 1382. Mihai Viteazul a donat castelul de la Uioara de Sus sfetnicului său, banul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn pentagonal, reprezentând vechiul donjon. Castelul medieval a fost dărâmat parţial, în locul său ridicându-se între anii 1850-1860 un impunător castel neogotic pentru familia nobiliară Banffy, edificiu care a intrat ulterior în proprietatea conţilor Teleky. Construcţia este alăturată unor locuinţe anexe destinate personalului auxiliar de administrare şi întreţinere a domeniului. În perimetrul curţii există o pivniţă de vinuri şi o capelă, care, iniţial a fost dotată cu o orgă.
Construit cu piatră din ruinele unei cetăţi
Din iniţiativa familiei Teleky în jurul castelului a fost amenajat un parc cu alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice. Pe frontispiciul castelului există încă o placă cu o inscripţie în limba maghiară: “Această clădire a fost executată din ruinele cetăţii contelui Mikes Istvan din Zabola (Zăbala, jud. Covasna) în anul 1713. (Castelul) s-a ruinat din nou în 1848, fiind refăcut de contele Miko Imre în anul 1855”.
"Chiar dacă nu respectă regulile unei construcţii artistice şi dacă pe unii deranjează că geamurile se închid într-un unghi drept, totuşi găsim pe partea de nord un balcon şi niste turnuleţe executate cu fineţe. La fel este şi poarta executată într-un stil gotic. Din curtea şi din toate geamurile castelului se deschide un peisaj frumos mai ales dacă ieşim pe balcon. La baza dealului pe care este construit castelul şerpuieste râul Mureş cu marginile argintii ce seamană cu o broderie", astfel este descries castelul într-o carte publicată înainte de anul 1900.
Se încarcă comentariile...
