Dosarul „genţilor pentru muniţie” de la Fabrica de Arme Cugir. O parte dintre acuzaţii au picat în instanţă după ce câteva probe au fost anulate
0
Cei trei inculpaţi trimişi în judecată în dosarul „genţilor pentru muniţie” de la Fabrica de Arme din Cugir au scăpat de mai multe probe şi acuzaţii, în primă instanţă, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR).
Este vorba despre cauza în care un fost director comercial al Romarm, Nicuşor Mihai, a fost trimis în judecată de DNA în 2016 pentru rolul pe care l-ar fi jucat într-o procedură de achiziţie în urma căreia Fabrica de Arme Cugir ar fi trebuit să cumpere mii de genţi speciale (K4 şi K5), la suprapreţ.
Potrivit procurorilor, Nicuşor Mihai ar fi făcut tot posibilul pentru ca o cunoştinţă a acestuia, pe nume Claudia Mariş ( care comercializa astfel de genţi pentru încărcătoare cu muniţie) să pună mâna pe contract. Problema era că o altă firmă câştigase licitaţia, astfel încât singura variantă pentru a anula totul era, în viziunea celor doi, ca directorul Fabricii de Armament Cugir să fie înlocuit din funcţie.
În baza mai multor probe (interceptări, declaraţii samd) Nicuşor Mihai a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu şi complicitate la cumpărare de influenţă, iar Claudia Mariş de cumpărare de influenţă.
Pe fond, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe femeie la doi ani de închisoare cu suspendare şi i-a achitat pe fostul director, dar şi pe un şef Inspecţie Anticorupţie al Romarm (Mihai Bratu). Acesta din urmă era şi el acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi trebuit să „contribuie” la schimbarea directorului fabricii din Cugir
Potrivit instanţei de fond, în achitarea fostului director, cu domiciliul în Alba, un rol determinant l-au avut deciziile Curţii Constituţionale a României cu privire la interceptări, dar şi modificarea legislaţiei pe tema abuzului în serviciu.
„S-a constatat nulitatea absolută şi au fost excluse din materialul probator procesele-verbale în care au fost redate în formă scrisă convorbirile şi comunicările telefonice interceptate. În baza deciziei CCR s-a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică. În consecinţă, nici comunicarea prin sms şi nici convorbirea din 7.03.2016 şi nici referirile lor în conţinutul declaraţiilor la aceste comunicări/convorbiri nu mai pot fi reţinute în acuzare în defavoarea celor doi inculpaţi”, se menţionează în motivarea intanţei.
Totodată, Tribunalul Bucureşti a ţinut seama de decizia CCR cu privire la redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu, ceea a dus la o subţierea materialului probator. După excluderea interceptărilor şi urmare a redefinirii infracţiunii de abuz în serviciu, tot ce a rămas din dosar sunt declaraţiile date de denunţător, flagrantul şi declaraţiile afaceristei. Prin urmare, au căzut totate probele strânse de DNA împotriva celor doi angajaţi ai Romarm, rămânând doar flagrantul de dare de mită.
Acuzaţiile procurorilor DNA
În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reţinut că în perioada noiembrie 2014 - noiembrie 2015, inculpata şi o altă persoană au derulat, prin intermediul a două societăţi comerciale, dar şi prin intermediul asociaţiei a cărei reprezentată susţine că ar fi inculpata, un circuit financiar prin care au vândut Societăţii Fabrica de Arme Cugir S.A. câteva zeci de mii de genţi speciale (K4 şi K5), la suprapreţ. La data de 22 decembrie 2015, Fabrica de Arme Cugir S.A. a organizat o licitaţie având ca obiect achiziţionarea aceloraşi tipuri de genţi, de această dată asociaţia reprezentată de inculpată fiind clasată pe locul al treilea. Femeia se afla în relaţii de amiciţie cu directorul comercial al Romarm, în cadrul căreia Fabrica de Arme Cugir S.A. era una dintre filiale.
În aceste condiţii, cei doi au demarat o adevărată ofensivă pentru a-l determina pe directorul general al Fabricii de Arme Cugir S.A. să rezilieze contractul încheiat cu câştigătorul licitaţiei. De asemenea, aceştia exercitau presiuni pentru a-l determina să cumpere apoi, de la societatea femeii, cel puţin 12.000 genţi (ce fuseseră achiziţionate de către societatea controlată de inculpată anterior organizării licitaţiei).
În final, a fost organizat un flagrant în momentul în care femeia a dat o sumă de bani unei persoane din conducerea Fabricii de Arme, denunţător în cauză, care ar fi trebuit să îl convingă pe director să cumpere genţile. Dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, unde va fi pronunţată sentinţa definitivă. Hotărârea Tribunalului a fost apelată de Parchet şi de către inculpata Mariş Claudia.
Se încarcă comentariile...
