„Botezul“ străzilor din Alba Iulia după ce oraşul a devenit românesc. Numele preferate: personalităţi culturale şi istorice, membri ai casei regale, generali
0
Responsabilitatea alegerii numelor pe care să le poarte străzile din Alba Iulia a căzut în sarcina profesorilor de la primul liceu românesc din Transilvania. Unele au rămas cu aceeaşi denumire până în prezent, altele au fost modificate în vremea regimului comunist, dar şi după 1989.
3 decembrie 1918. Avocatul Camil Velican devenea primar al oraşului Alba Iulia. Era primul român pus în fruntea unei administraţii locale în Ardealul alipit la România (n.r. la Adunarea Naţională de la Alba Iulia s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România).
Pe lista priorităţilor primului primar roman al oraşului Alba Iulia regăsim: preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, a şcolilor. Potrivit istoricului Gheorghe Anghel, în perioada mandatului său au prins contur o serie de proiecte care s-au materializat în anii următori. Sugestiv este cel de alegere a oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a Regilor României, ridicarea Catedralei Încoronării, dar şi a unui Muzeu de istorie românesc şi a statuii a lui Mihai Viteazul, primul unificator al neamului românesc, „domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Alba Iulia după Unire: 53 de străzi, 12.500 de locuitori
Printre actele administrative elaborate între 1920-1925 s-au numărat şi cele de schimbare a numelor străzilor oraşului. Potrivit istoricului citat, responsabili de alegerea numelor pe care să le poarte străzile oraşului au fost profesorii de la „Mihai Viteazul“, primul liceu românesc din Transilvania. Vorbim de Eugen Hulea, Virgil Cucui, Enea Zefleanu, Ion Codrea, Lucian Munteanu.
Arterele oraşului purtau numele unor mari personalităţi istorice (Traian, Decebal, Mihai Viteazul, Horea Cloşca şi Crişan, Avram lancu, Simion Bărnuţiu, Axente Sever, Banu Mihalcea); ale personalităţilor culturii româneşti (Eminescu, Coşbuc, Andrei Mureşanu, Vasile Alecsandri); ale membrilor casei regale (Ferdinand, Măria, Ileana); ale provinciilor şi oraşelor istorice din România Mare (Basarabia, Bucovina, Oltenia, Muntenia, laşilor, Bucureşti), ale localităţilor unde armata română a obţinut victorii în primul război mondial (Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz), precum şi numele unor generali ale unor unităţi militare române care au intrat în Alba Iulia în decembrie 1918, Regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi.
Strada Păcii, una dintre cele mai vechi străzi din Cetate
Din studiul „Evoluţia străzilor oraşului Alba Iulia“, semnat de istoricul citat, aflăm că oraşul avea în 1928 un număr de 53 de străzi şi un număr de 12.500 de locuitori. Numerotarea şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada interbelică este prezentată după un desen al lui Carol Skoda: Strada Încoronării (fostă 6 Martie); Strada Traian (numele a fost atribuit în secolul al XIX-lea); Strada Regiment 5 Vânători (strada principală, fostă Republicii); Piaţa Mihai Viteazul (actuala Piaţă Iuliu Maniu); Calea Regele Ferdinand (actuala Mihai Viteazul); Strada Regele Ferdinand (fosta Stradă Decebal, porţiunea de la fosta Gară Mică până în Calea Moţilor); Strada Regina Măria (fostă 30 Decembrie); Strada Nicolae Filipescu (Teilor); Strada George Coşbuc; Strada Simion Bărnuţiu; Strada Mihail Eminescu; Strada Mărăşeşti; Strada General Eremia Grigorescu (actuala Primăverii), Strada Andrei Mureşanu; Strada Bucureşti; Strada Nouă (Trandafirilor); Strada Florilor; Strada Zidarilor; Strada Basarabiei (fostă Muncitorilor); Strada Ion Arion (Crinului); Strada Piaţa General Berthelot (actuala piaţă I.C. Brătianu); Strada Plevnei; Strada Olteniei; Strada Franciscanilor (fostă a Partizanilor); Strada Munteniei; Strada Banu Mihalcea (fostă a Progresului); Strada laşilor; Strada Siretului; Strada Moldovei; Strada Mănăstirii (Crângului); Strada Episcop Atanasie (fostă a Ceferiştilor); Strada Regiment 24. Dorobanţi (fostă Tudor Vladimirescu); Strada Călăraşilor (Doinei); Strada Ampoiului; Strada Avram Iancu; Strada Morii; Strada Libertăţii; Strada Barbu Lăutaru; Strada Oituz; Strada Sf. Nicolae (Gheorghe Doja); Strada Livezii; Strada Crucii (actuala Popa Laurean); Strada Mărăşeşti; Strada Decebal; Strada Canalului (Zorilor); Strada Roşiorilor (actuala Calea Moţilor); Strada Bucovinei (Sipetului); Strada Episcop Inochenţiu Micu Klein (actuala stradă a Unirii); Strada Horea, Cloşca şi Crişan (fostă Română); Strada Principesa Ileana (fostă Ecaterina Varga); Strada Axente Sever (fostă Strada Păcii); Strada Mitropolit Andreiu Şaguna (fostă Bibliotecii); Strada Vasile Alecsandri.
Străzile din jurul Cetăţii, Dobrogeanu Gherea, Aurel Vlaicu, Cetăţii, Crişan, s-au format după 1927, în urma reformei agrare, când a fost expropriat glacisul şi esplanada fortificaţiei ridicate în urmă cu 300 de ani.
O parte dintre denumirile străzilor oraşului Alba lulia au rămas până în prezent, altele au fost schimbate în vremea regimului comunist, dar şi după 1989. Dintre vechile artere ale oraşului din perioada stăpânirii austro-ungare au rămas numai străzile Traian, Ampoiului şi Sfântu Nicolae.
Se încarcă comentariile...
