Culisele fabricilor de arme din Cugir. De ce sunt angajate numai femei pentru încărcarea muniţiei cu praf de puşcă

Culisele fabricilor de arme din Cugir. De ce sunt angajate numai femei pentru încărcarea muniţiei cu praf de puşcă

Fabrica de Arme din Cugir produce celebrele mitraliere AKM

Oraşul din judeţul Alba este cunoscut încă din perioada comunistă pentru întreprinderile dedicate industriei militare. Fabrica de Arme şi Uzina Mecanică au supravieţuit tranziţiei postdecembriste, continuă să funcţioneze cu un profit însemnat şi să asigure traiul pentru 2.000 de localnici

Ştiri pe aceeaşi temă

Accesul în incinta celor două societăţi este restricţionat, oamenii din afară având posibilitatea să viziteze doar expoziţiile de arme ale acestora.
 
În fiecare zi, la ora 6.30 dimineaţa, circa 2.000 de muncitori se îndreaptă spre cele două zone industriale ale oraşului, unde se află societăţile. Una dintre acestea este situată pe Râul Mic, între două dealuri, pentru a beneficia de o anumită protecţie în situaţii mai deosebite. ”Înarmaţi” cu eugenii, pufuleţi, ţigări şi conserve, muncitorii păşesc pe poarta fabricilor. Începe o nouă zi de lucru, în care vor produce cartuşe, mitraliere, tunuri, arme de vânătoare şi de infanterie. 
 

Femeile, preferate la posturile de încărcare a muniţiei

 
În cele două fabrici sunt posturi pe care lucrează doar femei sau doar bărbaţi. De exemplu, procesul de încărcare a muniţiei cu praful de puşcă este destinat exclusiv femeilor pentru că beneficiază de o capacitate de concentrare mai mare. Pentru protecţia acestora, în apropierea fiecărui post de încărcare cu pulbere, înconjurat cu geamuri blindate, există un bazin cu apă încălzită în care să sară dacă apare un pericol. Oamenii din Cugir vorbesc că în trecut au existat accidente după explozii produse aici, în cel puţin un caz fiind înregistrat chiar şi un deces.
 
 
Legendele locale vorbesc şi despre existenţa unor tuneluri subterane unde erau testate tunurile fabricate aici. 95% din producţia realizată în prezent la Cugir pleacă la export, cea mai mare parte în SUA unde se vând arme de vânătoare în valoare de milioane de dolari în fiecare an. Alţi clienţi provin din Europa, Africa şi Asia, respectiv ţări unde se poate exporta armament fără nicio restricţie internaţională. Se produc aici atât arme şi muniţie pe calibre ale armatelor NATO, cât şi pentru cele din afara Alianţei care folosesc calibre de tip sovietic. ”Este o muncă dificilă dar după atâţia ani ne-am obişnuit. În lipsa altui loc de muncă în Cugir, meregm în continuare la făcut de arme şi muniţie. Uneori este periculos, dar trebuie să ne câştigăm cumva pâinea de fiecare zi. Au fost vremuri în care mergea foarte prost, au existat disponibilizări, dar acum este suficent de lucru. Salariul este cam mic, dar nu avem ce să facem”, spune Mihai, unul dintre angajaţii fabricilor din Cugir.
 

Contracte până în 2020 la Uzina Mecanică

 
În trecut, la Cugir se produceau şi maşini de spălat, respectiv maşini de cusut, însă departamentele non-speciale au dat faliment. Atât Fabrica de Arme, cât şi Uzina Mecanică sunt, în prezent, cele mai profitabile societăţi din cadrul companiei naţionale Romarm. Cererea pe plan mondial este în prezent mai mare decât oferta de armement. În 2016, Uzina Mecanică a avut o cifră de afaceri de aproape 153 milioane de lei (24 de milioane de euro) şi un profit net de 61 de milioane de lei (14 milioane de euro). Societatea a înregistrat în 2017 un profit de 35 de milioane de lei în primele nouă luni, iar la sfârşitul anului mizează pe un profit de peste 50 de milioane de lei.
 
 
Contractele în derulare asigură comenzi şi un loc de muncă celor 1.100 de angajaţi până în anul 2020. ”În relaţie cu rezultatele financiare pozitive a crescut câştigul mediu lunar per salariat faţă de anul 2016 de la 2.234 lei la 2.688 lei, ceea ce reprezintă o creştere de peste 20%. Chiar dacă numărul contractelor pe care le derulăm la export asigură unităţii comenzi pentru ocuparea forţei de muncă până în anul 2020, nu putem neglija preocuparea încheierii şi a altor contracte pentru anii următori”, afirmă Mircea Trifan, directorul Uzinei Mecanice. Singura problemă a societăţii este importul materiei prime care nu se găseşte în România. Cea mai importantă este pulberea folosită la confecţionarea muniţiei.

O nouă armă de asalt, produsă la Fabrica de Arme

Fabrica de Arme a avut anul trecut un profit chiar mai mare faţă de Uzina Mecanică, de aproape 85 de milioane de lei (circa 19 de milioane de euro). La această societate se produce, printrele altele, celebrul AKM, altfel spus ”kalashnikov-ul” românesc. Puşca a fost realizată după o licenţă sovietică îmbunătăţită de ingineri români. Încă de pe vremea regimului comunist, AKM-ul a fost una din cele mai vândute arme automate. A rămas, în continuare, printre cele mai fiabile arme şi va fi produsă în continuare la Cugir. Pornind de la structura vechiului AKM, la Fabrica de Arme se lucrează de mai mulţi ani la o nouă puşcă mitralieră de asalt, NAT1.
 

Noua armă care asalt, NAT1, care va fi produsă la Cugir
 
”Necesitatea a apărut odată cu aderarea României la NATO şi trecerea pe armamentul compatibil din punct de vedere tehnic pe armamentele compatibile NATO. Ca performanţe, NAT1 este comparabilă cu aceleaşi arme ale soldaţilor NATO, în special cu puştile americane din seria M. Are un încărcător de 30 de cartuşe, dezvoltă o viteză la gura ţevii de peste 800 de metri pe secundă, se încadrează în normele NATO, atât la calibru, cât şi la condiţiile tehnice”, spune directorul Fabricii, Nicolae Mihăilesc.
 

Noua armă care asalt, NAT1, care va fi produsă la Cugir
 
Fabricarea armelor la Cugir are o istorie de 92 de ani. Decizia privind producţia de armament la ”Fabrica de Fier” a fost luată la Paris în anul 1925. România avea nevoie de armement pentru a face faţă provocărilor care existau la momentul respectiv pe plan internaţional. Fabrica a fost terminată în 1928, dar prima comandă a fost lansată abia în anul 1932.

citeste totul despre: