Ce este avertizorul de integritate şi cum este reglementat în România sistemul „informatorilor“ din instituţii publice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Avertizorul de integritate este un informator, o persoană care aduce la cunoştinţa publicului sau autorităţilor activităţi imorale sau ilegale petrecute într-un departament guvernamental, o organizaţie publică sau privată ori o firmă.

Informaţiile despre activităţile ilegale care sunt oferite de un avertizor de integritate pot fi de mai multe tipuri: încălcarea legii, încălcarea regulilor sau regulamentului unei companii, o ameninţare a interesului public sau a securităţii publice, precum şi fraudă sau alte forme de corupţie.

Cei care se hotărăsc să devină avertizori de integritate pot alege să aducă informaţiile la suprafaţă in două moduri: intern sau extern. Pe plan intern, un avertizor poate raporta neregulile observate altor persoane din cadrul acelei organizaţii, cum ar fi managerul superior. Pe plan extern, un avertizor poate aduce acuzaţiile la lumină prin contactarea unor organizaţii externe, cum ar fi mass-media, guvernul sau forţele de ordine.

Avertizorii de integritate, se confrunta adesea cu represalii de la cei care sunt acuzaţi de presupusa ilegalitate. De aceea, în multe ţări există legi pentru protecţia avertizorilor de integritate, dar această formă de protecţie nu îi poate apăra de toate problemele cu care se vor întâmpina. Avertizorii de integritate se pot confrunta cu acţiuni în justiţie, plângere penală, stigmă socială, pierderea locului de muncă sau a poziţiei deţinute. Alte două clasificări ale modului de avertizare sunt legate de tipul de organizaţii la care cineva denunţă nereguli: sectorul privat sau sectorul public. În fiecare categorie, obstacolele cu care avertizorii de integritate se întâmpină pot fi diferite. Avertizarea de nereguli în sectorul public poate să conducă la acuzaţii penale şi posibilă închisoare. Pe de altă parte, avertizarea de nereguli în sectorul privat poate duce la pierderea jobului şi acuzaţii legale şi civice. 

România are încă din 2004 o lege specială privind protejarea avertizorilor de integritate – ”Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile şi instituţiile publice ce dezvăluie încălcări ale legii”. Legea de protejare a avertizorilor de integritate se aplică numai la personalul din sectorul public, în timp ce salariaţii din sectorul privat nu sunt protejaţi de această lege. Salariaţii din sectorul privat pot fi în unele cazuri protejaţi de legislaţia generală a muncii sau de legislaţia de protecţie a martorilor, atunci când aceştia întâmpină represalii sau obstacole din cauza informaţiilor dezvăluite (cum ar fi concedieri abuzive sau în cazul în care sunt chemaţi ca martori pentru a raporta infracţiuni sau alte încălcări de lege).

Potrivit legislaţiei româneşti, avertizorul de integritate este persoana care sesizează cu bună-credinţă încălcări ale legii, şi care poate fi:

– funcţionar public – persoana învestită, prin numire într-o funcţie publică din structura unei autorităţi sau instituţii publice, cu prerogative în realizarea competenţei acestora, în regim de putere publică, având ca scop realizarea unui interes public;

– personal contractual, conform Codului Muncii;

– personal care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute speciale, medicii, profesorii, politistii, grefierii instanţelor, preoţii etc.

Faptele care pot constitui subiectul unei avertizări de integritate sunt: infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;  infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene; practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor autorităţilor publice; încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese; folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane; partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic; încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale; incompetenţa sau neglijenţa în serviciu; evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie etc.

Legea nu prevede o anumită formă a sesizării. În anumite situaţii, nu este necesară forma scrisă. De exemplu, în cazul sesizării presei sau al sesizării organelor judiciare, sesizarea poate fi facută şi oral (potrivit art. 222-223 din codul de procedură penală, organele judiciare sesizate vor consemna într-un un proces-verbal sesizarea orală pe care o primesc). Dovezile care însoţesc sesizarea trebuie prezentate în materialitatea lor.

Legea mai prevede că avertizorii în interes public, care au făcut o sesizare convinşi fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii, beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară. La cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate. În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Citiţi şi:

 

Poziţia companiei Solina după incendiul care a distrus afacerea. Francezii susţin că nu vor renunţa la activităţile de producţie din România

 

Împăcare româno-maghiară între doi sportivi alergători de ultramaraton care s-au certat de la o sanie: „Dorim să învingem răul prin bine“

 

FOTO VIDEO Cum a convins un tânăr întreprinzător turiştii să îi viziteze satul natal: a cumpărat cinci maşini de teren şi organizează drumeţii în natură

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite