Alegeri locale 2020. Cine sunt candidaţii pentru Primăria Alba Iulia: din zece propuneri, doar două cu şanse
0
Funcţia de primar al municipiului Alba Iulia este disputată de zece candidaţi. Dintre aceştia, bătălia se dă, practic, între doi reprezentanţi ai unor partide care în alte zone ale ţării au format alianţe împotriva candidaţilor PSD.
La Alba Iulia, PSD nu contează din punct de vedere politic şi, cel puţin în competiţia pentru funcţia de primar, are şanse mari să iasă pe locul patru.
Pentru PNL Alba, obţinerea mandatului de primar reprezintă cea mai importantă miză din judeţ, după şase mandate câştigate de Mircea Hava, plecat între timp la Bruxelles. Ceea ce pentru Hava prezenta altădată aproape o simplă formalitate, pentru candidatul PNL este acum o veritabilă bătălie electorală.
PNL se ”duelează” cu candidatul alianţei USR PLUS pentru funcţia de primar. Voicu Paul (PNL) are un contracandidat redutabil în persoana lui Gabriel Pleşa (USR PLUS), fost viceprimar liberal al municipiului Alba Iulia.
Ultimul sondaj intern al PNL, îl plasează pe Voicu Paul la o diferenţă de şapte procente în faţa lui Gabriel Pleşa. Sunt însă circa 18% alegători nehotărâţi care ar putea să decidă viitorul primar din Alba Iulia. La Consiliul Local, situaţia este destul de clară, PNL având un avans de peste 15% în faţa USR PLUS. Este greu de spus, însă, dacă liberalii vor reuşi să obţină din nou majoritate în Consiliul Local. Se va întâmpla doar dacă vor accede în consiliu maximum trei partide: PNL, USR PLUS şi PSD.
În ordinea de pe buletinul de vot la alegerile locale 2020, la Primăria municipiului Alba Iulia sunt următorii candidaţi:
Gheorge Beleiu – Partidul Pro România (PRO România)
Alin Stanciu – Partidul Social Democrat (PSD)
Bogdan Lazăr – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)
Marius Adrian Haţegan – Partidul Mişcarea Populară (PMP)
Voicu Paul – Partidul Naţional Liberal (PNL)
Hani Sasu – Partidul Verde
Ilie Sbuciumelea – Partidul Puterii Umaniste (PPU)
Mircea Trifu – Partidul Acţiunea Naţională Alba (ANA)
Gabriel Pleşa – Alianţa USR PLUS
Alin Tudose – Alianţa Pentru Unirea Românilor
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00. Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz, conform Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Se încarcă comentariile...
