VIDEO Turişti care caută altfel de relaxare

Turismul nu mai înseamnă pentru mulţi dintre noi doar pachete de relaxare, pentru vacanţă. Călătoriile care au ca scop rezolvarea unor probleme sau cele tematice au luat avânt. Sezonul turismului clasic este la sfârşit. Există însă mai multe tipuri de turism, care nu ţin cont de anotimp: medical, cel de divorţ, de aventură sau pentru distracţii de noapte.

Anual, zeci de mii de turişti vin în România pentru altceva decât destinaţiile clasice. La fel, românii caută rezolvarea unor probleme medicale sau distracţii inedite, precum cele de pe croazierele pentru swingeri, în alte ţări. Turismul clasic pierde teren uneori în faţa unor alte noi forme de călătorii, numite generic de specialişti turism neconvenţional.

În ultimii ani, pe piaţa pachetelor turistice au apărut cele medicale, de aventură sau de reproducere. „Cele mai cunoscute categorii sunt turismul de aventură şi turismul medical. ­Dacă cel de aventură este practicat de tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, turismul medical este preferat de oameni de toate vârstele, care au probleme medicale ce pot fi rezolvate în alte ţări", susţine Traian Bădulescu, consultant în turism.

În căutare de adrenalină

Elena şi Andrei Neagu, din Bucureşti, soţ şi soţie, îşi programează întotdeauna destinaţiile de vacanţă în funcţie de un singur considerent: parcurile de distracţii care există în zonă. Pasionaţi de senzaţii tari, ei ­nu-şi închipuie concediile fără să guste zi de zi ceva adrenalină. „Am luat la rând cele mai mari parcuri de distracţii din Europa. Îmi amintesc că, anul trecut, când ne-am dus lângă Barcelona, la un parc de distracţii, timp de şapte zile nici n-am apucat să vedem oraşul", povesteşte Elena (28 de ani).

Pasiunea pentru astfel de călătorii a fost cea care i-a şi legat pe cei doi, căsătoriţi deja de trei ani. „Îmi doream întotdeauna să merg în locuri unde există parcuri de distracţii, dar cei din gaşcă nu voiau mereu astfel de concedii, aşa că de multe ori eram nevoit să renunţ. De când am întâlnit-o pe Elena ­ne-am dezvoltat această pasiune comună", explică Andrei (31 de ani). Cei doi recunosc că pachetele turistice pe care le cumpără sunt mai scumpe decât în mod normal, pentru că includ cazarea în cadrul complexului turistic al parcului de distracţii şi biletul de intrare în parc. „Pentru şapte zile în Port Aventura, lângă Barcelona, am plătit 3.000 de euro pentru două persoane, cu biletele de avion incluse", spun ei.

Dacă cei doi văd turismul ca pe o distracţie, Ioana D., în vârstă de 36 de ani, din ­Bucureşti, crede că orice călătorie trebuie să fie şi una utilă. Ea face parte din puţinii români care practică turismul medical. „În afară de urgenţe, nu folosesc sistemul sanitar românesc. Dacă mă decid să-mi rezolv o problemă medicală, caut clinici din afară şi apelez la agenţii de turism specializate care să-mi ofere pachete avantajoase", spune Ioana, care este director HR la o multinaţională. Ea a apelat la serviciile de chirurgie estetică ale unei clinici din Marea Britanie şi a născut la un spital privat din Austria. La fel, a folosit serviciile medicale ale unui centru din Turcia atunci când a fost suspectă de o boală ceva mai gravă.

Afacerea turismului de reproducere

Agenţiile specializate în turism neconvenţional şi-au diversificat oferta de pachete în ultima vreme. Unele forme de turism au devenit o adevărată afacere la nivel european. Astfel, aproximativ 25.000 de europence - căsătorite sau nu - călătoresc în fiecare an între graniţele Uniunii Europene pentru a se supune unui tratament de reproducere asistată, potrivit cotidianului spaniol „El Pais". Fenomenul este cunoscut  drept „turism de reproducere", un termen neacceptat însă de către medici.

Cele 25.000 de femei cheltuiesc anual doar pentru tratamente aproximativ 40 de milioane de euro. Potrivit datelor prezentate de „El Pais", o treime dintre aceste femei vin în Spania. Directorul Institutului Universitar ­Dexeus din Barcelona, Buenaventura Coroleu, spune că în Spania s-a înregistrat o creştere importantă a acestui tip de tratamente. Astfel, acesta susţine că, din cele 40.000 de proceduri de fertilizare in vitro care se realizează în Spania în fiecare an, 15% şi 20% sunt realizate pe paciente care provin din afara statului. Prima cauză a acestor „călătorii pentru reproducere" o reprezintă varietatea legislaţiilor.

O nouă categorie: „de divorţ"

În urmă cu câteva săptămâni, presa internaţională anunţa apariţia unui nou tip de turism, şi mai inedit: cel de divorţ. Surprinzător, dacă ­România pierde teren la turismul clasic, se pare că la cel neconvenţional recuperează ceva. Din ce în ce mai mulţi italieni aleg să divorţeze în alte ţări membre ale Uniunii Europene, unde procedurile legale sunt mult mai simple decât în Italia, scria în urmă cu câteva zile „New York Times". Pe primul loc între ţările preferate de aceştia pentru a-şi pune capăt căsniciilor se află România. Astfel, o firmă italiană care oferă servicii de desfacere a căsătoriei all-inclusive, cu tot cu biletele de avion, are pachete pentru România care pornesc de la 3.500 de euro.

"Turismul de aventură este practicat de tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani.''
Traian Bădulescu consultant în turism

Diversificare

Piaţa turismului s-a diversificat foarte mult în ultima vreme. Pachetele turistice au început să fie personalizate, în funcţie de dorinţele clientului, iar cele clasice au început să fie axate pe anumite activităţi: pachete pentru relaxare, pentru îndrăgostiţi sau de distracţii pentru grupuri de prieteni.

Unde se află România pe harta călătoriilor de nişă

Specialiştii în turism spun că România este o destinaţie ideală şi pentru străinii care caută aventura, dar şi pentru cei care vor să-şi rezolve probeleme medicale - stomatologice şi de chirurgie estetică. De partea cealaltă, există şi români care au început să caute turismul de nişă. „Ca turism de aventură, România oferă multe posibilităţi: rafting, parapantă, mountain bike, speologie, scufundări. Principalele zone de atracţie sunt cele montane, în special nordul Olteniei, sudul Transilvaniei şi Bucovina", explică ­Traian Bădulescu, specialist în turism.

În privinţa turismului medical, România este recunoscută pentru calitatea serviciilor medicale stomatologice şi de chirurgie estetică. „La noi, media tarifelor este cu circa 40% sub cele practicate în Occident. Aproximativ 60.000 de străini vin anual pentru această formă de turism în clinici din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa", mai spune ­Bădulescu.

Unde merg românii

Deşi nu sunt mulţi, turiştii români care caută destinaţii de nişă au început să cunoscă piaţa şi să-şi stabilescă o listă cu locuri preferate. Astfel, pentru turismul de aventură, ei merg în Kenya sau Tanzania (safari), în Egipt, Grecia, Thailanda (diving) şi în Nepal, Pakistan, India, Chile, Elveţia, Austria, Australia, China (alpinism).  În privinţa turismului medical, destinaţiile preferate sunt Austria, Elveţia, Germania şi Israel, acolo unde există clinici particulare cu servicii foarte bune, spune Bădulescu. Românii nu se dau înapoi nici de la turism cu tentă sexuală.

„Există croaziere pentru ­swingeri, la care au existat şi clienţi români, dar nu foarte mulţi", adaugă specialistul în turism. Românii care aleg în prezent pachete neconvenţionale reprezintă aproximativ 2-3% din numărul total al turiştilor care pleacă în afara ţării. În privinţa turiştilor străini care aleg pachete de nişă în România, cota lor de piaţă este de 10%, estimează specialiştii.

60.000 de străini vin anual în România pentru servicii medicale de stomatologie şi chirurgie estetică.

Litoralul fără constrângeri

Strategiile privind turismul de pe litoralul românesc s-au schimbat de la an la an, în funcţie de guvernare, de fonduri şi de programe. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, vine însă cu o nouă idee: „turismul fără constrângeri". „Sunt foarte puţine locurile în Europa în care te duci ca turist în club, petreci toată noaptea şi fumezi. Este o promovare pe un segment de turişti care vor să facă aşa ceva. Sunt foarte puţine locuri de agrement pe mare în care poţi face skijet fără permis. Trebuie să te duci la mama dracu' din staţiune. Să ieşim ca şi brand cu acest statut de turism fără constrângeri", susţine primarul din Constanţa. Mazăre spune că litoralul românesc ar trebui să devină zonă liberă pentru cazinouri şi jocuri de noroc.

Căutăm din ce în ce mai mult neobişnuitul

Numărul celor care caută pachete turistice altfel, care oferă senzaţii extraordinare sau care îmbină utilul cu plăcutul este în creştere, spun specialiştii. Această industrie care vinde altceva decât găsim pe piaţa clasică a crescut şi pe fondul dorinţei noastre de a face lucrurile altfel, de a fi în rând cu lumea, dar în acelaşi timp de a arăta că avem personalitate şi de a demonstra că putem face alegeri originale. „În acest moment tindem tot mai mult către o societate de tip individualist. Concentrându-se asupra lor, oamenii intră de multe ori în competiţie cu restul lumii şi îşi doresc să facă ceva deosebit, să găsească motive de a se simţi invidiaţi de cei din jur", spune psihologul Lena Rusti, de la Mentarex.

În privinţa celor care caută turismul de nişă axat pe aventură sau cel sexual, aceştia fac parte dintr-o categorie de oameni care se simt împliniţi doar dacă fac ceva special. „Cei care caută aventura sunt persoane care au nevoie de adrenalină. Ei caută experienţe mult mai puternice pentru a simţi aceeaşi descărcare precum persoanele care aleg turismul clasic", mai spune Lena Rusti. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care aleg turismul medical. „Aceştia acceptă aceste experienţe pentru că pot îmbina utilul cu plăcutul şi în felul acesta trec mai uşor peste problema medicală.

Sunt persoane care au un anumit confort material şi sunt obişnuite ca, în contul banilor, cineva să aibă permanent grijă de ele", explică Rusti. O analiză a Organizaţiei Mondiale a Turismului confirmă tendinţa şi la nivel mondial. În ultima perioadă, piaţa turismului s-a dezvoltat, bazându-se mai ales pe diversificare şi pe apariţia unor noi destinaţii inedite. Potrivit analizei organizaţiei, până în 2020 acest trend se va menţine.

"Oamenii îşi doresc să găsească motive de a se simţi invidiaţi de cei din jur.''
Lena Rusti psiholog