Prima mea amintire cu restaurante e veche de aproape o jumătate de secol. Eram mic, eram la mare, într-un restaurant din Eforie. Singur în restaurant, nu mai ştiu de ce. Un chelner aranja mesele, alinia paharele, furculiţele. Îmi aduc aminte şi acum, cu toate detaliile, faţa şi gesturile lui.

acum 19 zile · comentarii (16)

Gok-Oguz e un restaurant cunoscut la Chişinău, mai multă lume mi-a recomandat să merg să mănânc acolo. Şi m-am dus. La început am crezut că marea surpriză va veni din farfurie, însă la sfârşitul mesei mi-am zis că faima îi este legată mai degrabă de casă şi de curtea ca din romane şi din filme, decât de mâncare. De fapt, şi prezentarea lor de pe site tot cu asta începe:

acum 24 zile · comentarii (13)

Dacă sunt sigură de ceva, acel lucru este faptul că nu puţine au fost momentele când unui copil i s-a spus, de regulă de către o persoana mai vârstnică, să nu cumva să pună mâna pe animale, că au microbi, sau chiar şi mai încurajator, că îi muşcă! De fiecare dată când auzeam astfel de lucruri pe stradă sau în parc mă revoltam îngrozitor.

acum 25 zile · comentarii (1)

Un cititor al Restocracy mi-a trimis un top al restaurantelor din Bucureşti de acum 26 de ani, deci la foarte scurt timp după Revoluţie, când abia de apăreau restaurantele private. De aceea, acesta este topul restaurantelor comuniste, practic, din ultimii ani ai săi. Topul (articolul) a apărut în Ziarul Libertatea din 27 aprilie 1991, pag. a 6-a, semnat „Inspector L”, care era Octavian Andronic, de fapt.

luna trecuta · comentarii (7)

Tatăl meu, care locuieşte într-un mic oraş din nordul extrem al ţării, mi-a povestit de mai multe ori că de fiecare dată când iese pe balcon vede nişte păsări interesante, probabil nişte ulii, dând târcoale blocului. Clădirea, plasată la marginea oraşului, lângă o zonă sălbatică minunată, era oricum o atracţie pentru porumbei, aşa că n-a fost o mirare.

luna trecuta · comentarii (19)

La Raionul de Peşte din Piaţa Dorobanţilor am fost şi când s-a deschis, acum vreo doi ani, cred. Am mâncat bine, însă am avut două probleme mari cu ei atunci: am aşteptat îngrozitor de mult nişte lucruri relativ simple de mâncare şi a fost foarte inconfortabil din cauza căldurii, m-au trecut toate sudorile şi s-a dus toată plăcerea unui prânz bun, chiar şi îndelung aşteptat, cum a fost.

luna trecuta · comentarii (3)

În atmosfera anti-stângistă a anilor 90 dar şi ca o consecinţă a dezindustrializării, 1 Mai trebuia să devină o dată puţin importantă sau poate chiar renegată în calendarul de sărbători post-socialiste. În schimb, românii întâmpină evenimentul cu o efervescenţă şi bucurie de care doar cele mai importante sărbători religioase, Revelionul şi Valentine’s+8Martie au parte.

acum 2 luni · comentarii (5)