FOTO Imaginile bântuitoare ale familiilor din toată lumea care trăiesc cu un dolar pe zi. Inclusiv din România

Unul din şase oameni trăieşte cu un dolar pe zi. Este o statistică ce poate fi probată şi în România, după cum arată imaginile devastatoare de mai jos. Copiii care sunt înfometaţi şi sacrificaţi pentru binele fraţilor lor sau părinţii care muncesc zile întregi pentru mărunţiş sunt parte a realităţii peste care umanitatea nu poate întoarce pagina, oricât de mult şi-ar dori.

„Mă gândesc la mine ca la un jurnalist care a ales arta fotografiei pentru a evidenţia problemele lumii. Arta este o modalitate puternică de exprimare, dar combinată cu jurnalismul are abilitatea de a trezi compasiunea şi înţelegerea asupra unor subiecte importante”, spune fotoreporterul Renée C. Byer. 

Renée este autoarea unui proiect fotografic care a urmărit vieţile familiilor care trăiesc cu un dolar pe zi. Aproximativ unul din şase oameni se bazează pe un singur dolar în fiecare zi. Este o statistică ce rămâne abstractă pentru cei mulţi care nu simt în niciun fel implicaţiile acestui fapt. Tocmai din acest motiv, Renée C. Byer a călătorit pe patru continente şi a vizitat cele mai îndepărtate ţări, pentru a arăta feţele celor care se chinuiesc să trăiască. 

Un băiat de 9 ani, din Bolivia, are grijă singur de turma de alpacale şi de lame a familiei, după moartea tatălui său.

Imaginile arată traiul săracilor dominaţi de probleme de sănătate care sunt atât de uşor de tratat cu medicina modernă, care lucrează în cele mai îngrozitoare condiţii pentru cei mai puţini bani şi care îşi construiesc adăposturi pe pământ împrumutat, pentru că trebuie să trăiască şi ei undeva. 

În mâinile muncite ale lui Jacaba Coaquira (80 de ani) se află fasolea verde pe care o creşte pe pământul său. Producţia din acest an a fost afectată de secetă şi de îngheţul prematur din Bolivia.

Albumul „Living on a Dollar a Day”, Byer traduce statisticile în poveşti pe care oamenii le pot înţelege şi simţi altfel. Mai mult de atât, dincolo de compasiune, misiunea fotoreportului este să pună în mişcare umanitatea. 

Lidia Potcovirova nu-şi poate permite să o trimită pe Anastasia (4 ani) la şcoală, aşa că cea mică se duce cu mama ei pe câmp, în Fîntîniţa, Moldova.

„Cum se poate întâmpla aşa ceva în acest secol? Sper din tot sufletul ca în timpul vieţii mele să apuc să văd o schimbare care să pornească chiar şi din munca mea. Tot ce avem este această umanitate împărtăşită”, spune Byer. 

Şi-a petrecut ultimii patru ani pe urmele familiilor, unele chiar din România şi din Moldova, empatizând complet cu chinul celor care preţuiesc o încăpere de 10 metri pătraţi ca pe o avere supremă. 

Jestina Koko (25 de ani), cu fiica ei Satta Quaye (5 ani). Schilodită de la vârsta de 3 ani, Jestina se foloseşte de braţe pentru a se ridica şi pentru a se târî. Supravieţuieşte spălând rufe, în Liberia.

„Este foarte, foarte uşor să te uiţi la imaginile astea cu senzaţia că aşa ceva nu are cum să se întâmple. Dar asta se întâmplă. Cea mai mare provocare este să fac această conexiune, ca oamenii să înţeleagă că zilnic, de exemplu, 18.000 de copii din toată lumea mor din cauze ce putea fi prevenite sau tratate”, explică fotoreporterul.

Printre experienţele care au marcat-o se numără fotografierea unei fetiţe înfometate intenţionat de mama sa. Aceasta foloseşte copilul rahitic pentru a cerşi, fiind singura modalitate prin care poate face rost de bani pentru ceilalţi cinci copii ai săi. Sacrificarea este un gest obişnuit printre oamenii care trăiesc astfel de drame.

Ştii care este partea grea? Oamenii nu se pot uita nici măcar la poze de acest gen. Pur şi simplu întorc pagina pentru că este prea mult pentru ei doar să vadă imprimat pe hârtie realitatea altora, de departe. Pentru mama aceea, este singura şansă de supravieţuire a celorlalţi copii. Mă va bântui mereu fotografia aceasta. Poţi să-ţi închipui cum ar arăta copilul tău aşa: la 2 ani să aibă numai patru kilograme, încheie Renée C. Byer.

La clinica Mae Tao, această fetiţă în vârstă de doar 5 luni primeşte îngrijiri medicale gratuite pentru arsurile ei. Fetiţa şi-a vărsat apă fierbinte pe ea, în timp ce era supravegheată de sora ei mai mare, în vârstă de 11 ani. Părinţii erau pe câmp, fiind singura şansă pentru supravieţuire, în Thailanda.

Phay Phanna (60 de ani) şi-a pierdut piciorul când a călcat pe o mină de teren, în 1988. Este văduv şi unicul cap al familiei, îngrijind de cei 11 copii ai săi într-o casă care nu-i aparţine. Aceasta urmează să fie demolată, de când a fost cumpărată de un dezvoltator privat, în Cambogia.

Trei băieţi se joacă pe patul pe care toată familia îl împarte. De la stânga: Ajit Kumar (5 ani), Dilip Kumar (9 ani) şi Kuldeep Kumar (10 ani). Patul ocupă tot spaţiul din camera de zi a casei, care se află într-o groapă de gunoi, în South Delhi, India.