Cum rezistă televizorul în lupta cu calculatorul

Dependenţa de TV şi cea de internet au ajuns să ne înghită aproape tot timpul liber. Prima rămâne greu de ucis, deşi a doua e susţinută de mai multe atuuri: posibilitatea de selecţie, varietate, mobilitate.

Ce face tot omul când ajunge acasă de la serviciu, de la şcoală, de aiurea... Dă drumul la televizor. Nici măcar nu trebuie să fie ceva „de văzut“, de multe ori fondul sonor este suficient. Românii au avut dintotdeauna o relaţie strânsă cu televizorul şi programele TV, începând cu Dallas-ul anilor ’80 care golea străzile, apoi cu sclava Isaura şi „urmaşele“ ei din telenovele, iar acum cu talk-show-urile politice, concursurile şi filmele „cu bătăi“. 

În ciuda „ofensivei“ puternice a internetului, românii preferă în continuare televizorul. De fapt, ultimile statistici arată că românii au devenit dependenţi de TV – 83% din ei se uită zilnic. În funcţie de instituţia care a realizat cercetarea, Eurodata, Mercury Research sau IRES, timpul mediu pe care-l petrece zilnic un român în faţa televizorului variază de la 4 ore şi 17 minute la 6 ore şi 16 minute. Însă toate aceste instituţii sunt de acord într-o privinţă: minutele alocate în fiecare zi programelor TV s-au înmulţit de la an la an.  Explicând cauzele dependenţei de televizor, fizicianul şi teologul Virgiliu Gheorghe, autorul volumului „Efectele televiziunii asupra minţii umane“ (Editura Evanghelismos, 2005), vorbeşte despre „efectul hipnotic al televiziunii“. Mai exact, „atunci când privim la televizor suntem decuplaţi de la lumea înconjurătoare. Este o evadare din cotidian“. 

„Nici nu-mi pot imagina viaţa fără televizor. Am calculator conectat la internet, am smartphone, dar n-aş rezista nicio zi fără TV. Cât timp sunt acasă, aparatul merge întruna. Mă uit la el în timp ce mănânc, îl ascult în timp ce-mi fac de lucru prin casă, iar noaptea îl folosesc în rol de somnifer. Cu smartphone-ul sau calculatorul nu pot face toate aceste lucruri. În plus, în faţa televizorului uit de mine, de griji, de probleme“, spune Mihai Cernat (37 de ani), din Bucureşti.

Totuşi, prezenţa internetului se face din ce în ce mai simţită în viaţa românilor. Ultimele date vorbesc despre o acoperire de 47% în rândul familiilor din România, un procentaj sub media Uniunii Europene, dar în continuă creştere. 

Avantajele internetului

În mod cert, internetul are mai multe avantaje în faţa televizorului. În primul rând, îţi poţi alege conţinutul, deci nu mai eşti obligat să digeri programul care ţi se serveşte. În al doilea rând, oferta este mult mai variată, iar în al treilea rând, internetul poate fi şi mobil – ai acces la el de oriunde te-ai afla. 

„Ajung acasă de la serviciu exact la timp pentru ştirile de seară şi dau drumul la televizor din reflex. Dar după câteva minute mă plictisesc de ceea ce văd, pun mâna pe smartphone şi caut ştirile care mă interesează cu adevărat. Butonez după ştiri, în timp ce televizorul merge «pe ştiri»“, spune şi Andrei V. (40 de ani), din Bucureşti. 

„Cea mai ieftină distracţie“

Dacă internetul are atâtea avantaje în plus, cum se face atunci că televiziunea rămâne în continuare principala sursă de distracţie a românilor? „Motivul principal este gradul de acoperire al internetului, deocamdată mult mai mic faţă de cel al televiziunii“, explică sociologul Mircea Kivu. Apoi, foarte importante sunt logistica şi costurile implicite. Un calculator este considerabil mai scump decât un televizor, iar abonamentul la internet este mai costisitor decât cel pentru televiziunea prin cablu. Un alt argument ar fi comoditatea, stai pe fotoliu şi priveşti ecranul. În plus, toată lumea ştie să manevreze o telecomandă şi mult mai puţini sunt cei care se pricep la calculatoare şi internet. „În esenţă, televiziunea este cea mai ieftină şi cea mai comodă distracţie. Abonamentul costă mai puţin decât o sticlă de ţuică şi nu-ţi cere niciun efort intelectual, ţi se dă totul de-a gata“, mai precizează Mircea Kivu. 

La rândul său, specialistul în media Iulian Comănescu este de părere că românii nu vor renunţa la televizor, chiar dacă internetul le-ar putea satisface nevoile de consum. „Există un consum mixt de online şi televiziune. Oamenii butonează tablete şi telefoane inteligente în timp ce se uită la televizor. De asemenea, în acest moment, În România sunt puţini cei care se uită la filme pe calculator, cei mai mulţi se uită la cele transmise de posturile TV“, mai spune Iulian Comănescu.

Riscurile dependenţei de TV

Privitul în exces la televizor creşte riscul de obezitate, de boli cardiovasculare sau de diabet, susţin specialiştii. În cazul copiilor şi adolescenţilor, abuzul de TV diminuează capacitatea de învăţare şi contribuie la declanşarea unor boli precum autism, deficienţe auditive, anorexie sau miopie.

Ce urmează? O „remiză“

Primii paşi spre viitor au fost făcuţi de aşa-numitul Smart TV, un hibrid între televizor şi internet. „Televiziunea nu va dispărea, dar pentru a supravieţui, va trebui să-şi schimbe filosofia şi să se rezume la a produce conţinut pentru Smart TV. Aceasta este noua tendinţă – internet şi televizor într-un singur gadget“, precizează specialistul media Iulian Comănescu. Mai exact, utilizatorul unui Smart TV poate viziona posturile TV, poate naviga pe internet sau poate împărtăşi fotografii şi momentele speciale cu familia direct pe televizor, într-un cloud pentru dispozitive inteligente. În plus, are acces la aplicaţii care oferă mii de filme, show-uri TV şi clipuri video.