Un nou studiu arată ce fac românii cu timpul lor: dorm şi mănâncă

Un nou studiu arată ce fac românii cu timpul lor: dorm şi mănâncă

Românii dorm peste 9 ore pe zi, fiind una dintre activităţile lor preferate FOTO Shutterstock

Un studiu al INS relevă că, în medie, un cetăţean al României consumă mai mult de jumătate de zi pentru îngrijirea personală, pentru că doarme peste 9 ore şi stă la masă aproape 2 ore.

Ştiri pe aceeaşi temă

Populaţia României în vârstă de 10 ani şi peste utilizează mai mult de jumătate din timpul zilnic pentru activităţi de îngrijire personală (12:11 ore); 28,0% din durata unei zile (6:43 ore) se dedică muncii, educării, îngrijirii gospodăriei şi familiei, călătoriilor, iar 21,3% petrecerii timpului liber (5:06 ore).
 
Structura timpului utilizat de populaţie pentru diferite activităţi variază în funcţie de vârstă, sex, statutul socio-economic, nivelul de instruire, starea civilă, relevă studiul „Utilizarea timpului în România“, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică.
 
Surpriză: bărbaţii alocă mai mult timp îngrijirii personale
Durata activităţilor privind îngrijirea personală (în medie de 12:11 ore) include: somnul (9:05 ore), servirea mesei (1:51 ore), igiena personală şi alte activităţi de îngrijire personală (1:15 ore). 
 
Pe grupe de vârstă, cea mai mică valoare (11:42 ore) se înregistrează la persoanele de 25-44 ani, iar cele mai ridicate valori (13:04 ore) la persoanele de peste 65 ani şi de 13:14 ore la copiii din grupa de vârstă 10-14 ani. Copiii au o durată medie a somnului mai mare decât la celelalte categorii de vârstă, de 10:14 ore.
 
Persoanele ocupate (care au un loc de muncă) dedică activităţilor de îngrijire personală mai puţin timp (în medie, 11:37 ore) comparativ cu şomerii (12:34 ore) şi cu persoanele inactive (12:46 ore). La şomerii din grupa de vârstă 45-64 ani se înregistrează diferenţe mari între sexe: astfel, bărbaţii folosesc, în medie, 12:46 ore pentru îngrijirea personală, mai mult cu 45 de minute decât femeile.
 
Moldovenii dorm cel mai puţin
În cadrul activităţilor de îngrijire personală somnul ocupă un loc important. Astfel, în funcţie de statutul ocupaţional, cel mai puţin dorm salariaţii (8:32 ore) şi lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (8:34 ore). Patronii alocă somnului în medie 8:41 ore; elevii şi studenţii 9:47 ore, iar pensionarii 9:35 ore.
 
Pe regiuni de dezvoltare, se constată că persoanele din regiunea Sud-Muntenia consumă cel mai puţin timp pentru îngrijirea personală, 12:00 ore (din care, pentru somn 9:02 ore), faţă de cele din regiunea Vest cu 12:24 ore (din care, pentru somn 9:16 ore). În regiunea Bucureşti-Ilfov, timpul alocat pentru îngrijirea personală a fost, în medie, de 12:16 ore (din care, pentru somn 9:05 ore). Cel mai mic timp alocat somnului (8:56 ore) s-a înregistrat în regiunea Nord-Est.
 
Avem treabă aproape 7 ore pe zi
În cadrul activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii (deplasări), din totalul celor 6:43 ore consumate în medie într-o zi, activitatea economică ocupă 2:11 ore, cu unele diferenţieri între sexe: 2:43 ore în cazul bărbaţilor şi 1:40 ore în cazul femeilor. Această diferenţă se datorează faptului că, în mod tradiţional, femeia dedică de peste două ori mai mult timp activităţilor casnice decât bărbatul (4:24 ore faţă de 2:05 ore), rămânându-i astfel mai puţin timp pentru efectuarea activităţilor economice.
 
Oltenii fugiră de serviciu...
Durata medie zilnică a activităţii economice la grupa de vârstă de 25-44 ani înregistrează la ambele sexe valoarea cea mai mare, de 4:07 ore la bărbaţi şi de 2:51 ore la femei, comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Persoanele ocupate dedică acestor activităţi cel mai mult timp, în medie, 8:07 ore, comparativ cu şomerii care utilizează 4:45 ore şi cu persoanele inactive care utilizează 5:25 ore.
 
În regiunea Sud-Vest Oltenia se înregistrează cea mai scăzută durată medie zilnică pentru desfăşurarea activităţilor economice, de 1:47 ore, faţă de nivelul maxim din regiunea Nord-Est, de 2:36 ore pe zi. În regiunea Bucureşti-Ilfov durata medie zilnică pentru activităţile economice este de 2:06 ore.
 
...dar munciră pe lângă casă
Timpul alocat activităţilor casnice incluse în „îngrijirea gospodăriei şi familiei" reprezintă mai mult de jumătate din timpul dedicat activităţilor de muncă, educare, îngrijirea gospodăriei şi familiei, călătorii (de 3:17 ore faţă de totalul de 6:43 ore). Acestui grup important de activităţi femeile îi dedică mai mult timp decât bărbaţii (4:24 ore faţă de 2:05 ore în cazul bărbaţilor).
 
În mediul rural se consumă zilnic cu 40 de minute mai mult pentru activităţile casnice decât în mediul urban, iar dintre regiunile de dezvoltare, în cea de Nord-Vest se consumă cel mai puţin timp, în medie
2:59 ore zilnic, iar în regiunea Sud-Vest Oltenia, cel mai mult timp 3:50 ore zilnic.
 
Românca stă două ore în bucătărie
Din totalul de 3:17 ore alocate activităţilor casnice, cea mai mare durată medie zilnică, de 1:13 ore, este dedicată activităţii de gestionare a produselor alimentare în care sunt incluse toate activităţile legate de pregătirea hranei, inclusiv aşezarea mesei, spălatul vaselor, precum şi pregătirea alimentelor pentru un consum ulterior (prin conservare, congelare etc.).
 
La această activitate există diferenţe mari între sexe, femeile consumând în medie 2:01 ore zilnic, faţă de bărbaţi, care se implică numai 21 de minute. Femeile din grupa de vârstă 45-64 ani alocă cel mai mult timp acestei activităţi, de 2:33 ore.
 
Bărbaţii au mai mult timp liber
O persoană de 10 ani şi peste beneficiază într-o zi de peste 5:06 ore pentru timpul liber propriu-zis. Bărbaţii sunt avantajaţi, ei beneficiind de mai mult timp liber decât femeile: 5:35 ore, faţă de 4:40 ore. Pe grupe de vârstă, persoanele de 25-44 ani au cel mai puţin timp liber de 4:26 ore, iar cele de
10-14 ani au cel mai mult timp liber de 6:05 ore, această situaţie fiind valabilă pentru ambele sexe.
O durată mică a timpului liber se întâlneşte la femeile de 25-44 ani care dispun numai de 3:49 ore zilnic ca timp liber.
 
Jumătate din timpul liber îl petrecem la TV
Populaţia îşi petrece o mare parte a timpului liber privind la televizor, respectiv 2:21 ore pe zi (bărbaţii 2:34 ore, iar femeile 2:09 ore). Cel mai mult timp petrec în faţa televizorului persoanele de 65 ani şi peste (2:56 ore).
 
Pe regiuni de dezvoltare, cel mai puţin timp zilnic alocă privitului la televizor persoanele din Nord-Est, 2:01 ore şi cel mai mult timp zilnic persoanele din Sud-Muntenia, 2:37 ore. Persoanele din regiunea Bucureşti-Ilfov privesc la televizor în medie 2:14 ore zilnic.
 
Fără spor la calculator
Pentru petrecerea timpului liber, persoanele alocă hobby-urilor şi utilizării calculatorului în medie 27 de minute zilnic. Din acest timp, 18 minute (67,0%) este destinat activităţilor de recreere prin utilizarea calculatorului. Bărbaţii utilizează calculatorul pentru activităţi de recreere mai mult decât
femeile (în medie 24 de minute bărbaţii, faţă de 14 minute femeile).
 
Cel mai mult timp liber îl petrec în faţa calculatorului copiii de 10-14 ani, 40 de minute zilnic (aproape în mod egal fetele şi băieţii) şi persoanele de 15-24 ani, care alocă în medie o oră zilnic (bărbaţii 1:06 ore, iar femeile 53 de minute).
 
În mediul urban, persoanele utilizează calculatorul în activităţile de petrecere a timpului liber în medie 25 de minute, mai mult cu un sfert de oră faţă de persoanele din mediul rural. Cel mai mult timp liber petrecut la calculator se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov, 31 de minute zilnic şi cel mai puţin în regiunea Sud-Vest Oltenia, în medie 14 minute zilnic.
 
Un „sfert“ de sport
Activităţilor sportive şi activităţilor în aer liber, persoanele de 10 ani şi peste le alocă în medie 16 minute zilnic, mai mult bărbaţii (20 de minute) faţă de femei (12 minute). Copiii dedică activităţilor sportive şi în aer liber cel mai mult timp, în medie 41 de minute, mai mult băieţii cu 22 de minute faţă de fete, care dedică acestor activităţi de petrecere a timpului liber 30 de minute zilnic. Bărbaţii de 15-24 ani desfăşoară activităţi sportive şi în aer liber în medie 37 de minute zilnic, iar femeile din această grupă de vârstă, 23 de minute zilnic. Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste nu petrec în medie pe zi mai mult de 8 minute cu activităţi sportive sau în aer liber.
 
Persoanele din Bucureşti-Ilfov petrec cel mai mult timp liber practicând activităţi sportive sau în aer liber, 26 de minute zilnic, iar cel mai puţin timp liber petrecut cu aceste activităţi îl înregistrează persoanele din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est, în medie 11 minute.
 
Vorbim de trei ori cât citim
Dintre celelalte modalităţi de petrecere a timpului liber, cititul ocupă, în medie, 13 minute zilnic, durată care scade în funcţie de vârstă. Astfel, copii de 10-14 ani citesc în timpul liber, în medie 26 de minute zilnic, persoanele de 15-24 ani 19 minute zilnic, iar persoanele de 25 ani şi peste în medie 10-12 minute zilnic.
 
Celelalte activităţi de petrecere a timpului liber sunt legate de viaţa socială (vizite, aniversări, conversaţii în familie sau cu prietenii, conversaţii telefonice) în medie 39 de minute zilnic, de activităţile de divertisment şi cultură (la spectacole de teatru, cinema, galerii de artă etc.) numai 3 minute zilnic; acelaşi timp este dedicat zilnic ascultării radioului, iar pentru activităţi religioase, întruniri politice se dedică un sfert de oră.
 
Ce spune sociologul despre obiceiurile românilor
 
 
„În general, metoda prin care s-au cules datele acestea este una care duce la aproximări destul de mari”, spune sociologul Mircea Kivu, explicând că cifrele sunt departe de a fi exacte.
 
Pentru că nu poate fi vorba de o rigurozitate mare, sociologul consideră că este o exagerare când vine vorba de timpul alocat de români somnului, respectiv peste 9 ore. „Mi se pare mult prea mult, în special pentru persoanele adulte. Fiziologic vorbind, se spune că după 50 de ani, oamenii nu dorm mai mult de şapte ore”, spune acesta. 
 
Mircea Kivu spune sondajul a surprins, în schimb, alte realităţi triste. Activităţile sociale, mai ales ale copiilor, ocupă cel mai puţin timp, în timp ce calculatorul domină. „Este, de altfel, o realitate pe care o constatăm cu ochii liberi. Zilele acestea am observat parcuri aproape pustii, deşi a fost o iarnă frumoasă, iar copiii au avut vacanţă”, spune acesta.
 
„Sunt nişte sabloane care sunt scuturate un pic, şubrezite de acest studiu. Cum ar fi faptul că românii muncesc foarte mult şi că stau peste program. Cifrele spun că nu este chiar aşa. Românii muncesc un pic peste cinci ore pe zi, bineînţeles, media fiind socotită cu zile de concediu şi de odihnă. Chiar şi aşa, nu cred că ieşim din media europeană cu rezultatele noastre”, spune Mircea Kivu. 
 
Pe de altă parte, sociologul observă detalii izbitoare, cum ar fi diferenţele de gen. „Familia românească s-a modernizat, distribuţia rolurilor a început să se omogenize, dar femeile tot muncesc de cinci ori mai mult decât bărbaţii. Sunt mult prea mari diferenţele”, sesizează sociologul. 
 

 

citeste totul despre: