Pentru a decripta aspecte mai puţin cunoscute celor interesaţi de acest eveniment, cu ecou notabil pe mapamond, am optat pentru un schimb de opinii cu buni cunoscători ai arealului aflat în atenţia Casei Albe, interlocutori pentru care Asia nu este doar o hartă afişată pe ecranul computerului personal.

În acest scop am solicitat părerea dr. Liviu Mureşan - preşedinte executiv al Fundaţiei EURISC, primul director civil al Colegiului Naţional de Apărare, membru fondator al Consiliului Euro-Atlantic Român şi preşedinte al EURODEFENSE Romania -, un compatriot care  a poposit recent la sediul NATO, iar zilele trecute la Beijing.

Din discuţiile purtate de Liviu Mureşan cu experţi chinezi se aşteaptă cu interes întâlnirea dintre preşedinţii Donald Trump şi Xi Jinping, ceea ce poate clarifica disfuncţionalităţi existente în relaţiile bilaterale, inclusiv în ceea ce priveşte edificarea G2.

Liviu Mureşan consideră că pentru România, ca partener strategic al SUA, orice scădere a atenţiei factorilor de decizie americani faţă de problemele existente la nivel internaţional nu este de bun augur. Mai mult, el afirmă:

Nu exclud faptul că, sub ochii noştri, este în evoluţie un fenomen de clarificare a scenei politice americane şi a sistemului american de alegere, de selecţie, de recunoaştere a acelor valori, pentru care americanii au luptat, nu numai în America, ci şi în afară. Este momentul ca să privim cu mare atenţie ce se întâmplă la Washington D.C., unde nu este doar o luptă dintre democraţi şi republicani, care se continuă la un an de zile de la încheierea alegerilor, ci şi o confruntare între viziuni şi grupuri de interese diferite.

L.M.Dr. Liviu Mureşan, un vizionar bine temperat

Conform evaluării sale, dr. Liviu Mureşan crede că ne găsim în faţa unei situaţii deosebite, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, una în care Japonia reintră, pe poarta principală, pe plan mondial,, Coreea de Sud a produs un nou politician, preşedintele Moon Jae-in, dorit ca un exponent al echilibrului în peninsula Coreea, Vietnamul a ajuns o forţă regională după reunificare, iar Filipinele îşi joacă propria carte geopolitică. În plus, dr. Mureşan semnalează o realitate aparte:

Rusia este totuşi o putere cu o vulnerabilitate în creştere, pentru că timpul nu lucrează în favoarea Federaţiei Ruse. Dacă discutăm de factorul demografic, de capacitatea de gestionare a spaţiului imens pe care îl are statul rus, descoperim vulnerabilităţi care, la ora actuală, sunt mai mari decât erau în urmă cu nişte ani. Interesant este faptul că preşedintele Putin este conştient de aceste lucruri şi începe să le exprime şi public. Problemele extreme pentru Moscova sunt în Extremul Orient şi în sudul Federaţiei Ruse, dar acestea nu sunt abordate de o manieră strategică.

A.G.Dr. Alexandru Georgescu este activ, pe plan mediatic, în Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică.

Conaţionalul Georgescu a luat pulsul analiştilor chinezi la un brainstoming organizat zilele trecue în capitala chineză, perioadă în care a avut parte de o confesiune inedită:

Un coleg din China ne-a spus, în legătură cu congresul partidului comunist, că există o convingere a cetăţenilor chinezi, conform căreia Mao Zedong a pus China pe picioare, Deng Xiaoping a îmbogăţit-o, iar Xi Jinping a făcut-o puternică.

Despre prima vizită a lui Donald Trump în Asia, Alexandru Georgescu susţine că această vizită are loc în contextul unei situaţii dificile acasă, în arena politică internă, americană. În acest context, Trump are - sugerează tânărul expert -, două opţiuni ca preşedinte. Să încerce să obţină succese în politica externă. Şi apoi să implementeze cât mai multe elemente din agenda sa internă, pe filieră administrativă.

Momentan, mai punctează interlocutorul amintit, asistăm la stabilirea unor noi raporturi între SUA şi China, care au fost definite, aspiraţional, drept o nouă formă de relaţie, între marile puteri, mai ales că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre potenţialul unui conflict, între aceste două ţări, pornind de la problematica economică. Şi asta nu în mod întâmplător, deoarece se prefigurează o mutaţie. Dixit Alexandru Georgescu:

Există posibilitatea de o revenire a Parteneriatului Trans-Pacific, doar că fără SUA. 11 ţări, din acest parteneriat, s-au hotărât să continue acest proces, să invite şi China la discuţii, iar Filipine şi-a exprimat dorinţa să adere la această formulă. Iar China, aşa cum a realizat, în Europa de Est, formula 16+1 şi acum lansează formula 5+1, a ţărilor scandinave, plus China, specialiştii chinezi au început să vorbească, la nivelul Beijingului, despre posibilitatea ca, în Asia de Sud-Est, prin acest Parteneriat Trans-Pacific să se facă un 10+3, respectiv China, Japonia şi Australia, împreună cu celelalte ţări din zonă să aibă o formulă care să consfinţească poziţia economică hegemonică chineză, pe care China speră să o transforme într-o putere economică şi militară pe viitor.

I.U.Ion Ursu este un bun cunoscător al arealului geopolitic aflat la est de NATO.

El a fost, cu câteva zile în urmă, în capitala Federaţiei Ruse. Conaţionalul Ursu crede că problema nord-coreeană nu se va rezolva, dacă Republica Populară Chineză nu se va implica activ, deoarece Beijingul a fost principalul sponsor, principalul partener diplomatic al regimului nord-coreean.

Pe de altă parte, Ion Ursu afirmă că Federaţia Rusă, deşi susţine formal eforturile comunităţii internaţionale, de a rezolva această criză, din peninsula Coreea, nu este foarte încântată de posibila pacificare a zonei, deoarece nu se doreşte o sporire a influenţei SUA în această parte a lumii.

În plus, tânărul interlocutor menţionează şi faptul că are loc o schimbare de optică şi la nivelul Kremlinului, pentru care zona Orientului Îndepărtat a început să joace un rol mai pregnant, în ultimii ani, cel puţin din punct de vedere militar.

Iar Coreea de Nord este tot mai mult o istorie falimentară, din punct de vedere politic, economic şi social, ceea ce nu îl împiedică pe Ion Ursu să remarce că preşedintele Trump trebuie să meargă ca pe sticlă, în acest turneu, prin cinci capitale asiatice foarte importante. Şi tot el afirmă:

În presa rusă de multe ori se spune că între SUA, China şi Federaţia Rusă este un dans în trei, în care, întotdeauna, doi dintre dansatori încearcă să fie împreună împotriva celui de-al treilea. Pentru Moscova, o eventuală, deşi improbabilă, apropiere între Washington şi Beijing nu ar aduce nimic bun. De altfel, între China şi Rusia sunt relaţii economice care cresc de la un an la altul, dar, în acelaşi timp, Federaţia Rusă a început să vadă în Republica Populară Chineză un adversar redutabil, în condiţiile în care zona Orientului Îndepărtat Rus, după 1991, a fost depopulată cu mai bine de şase milioane de locuitori, iar în locul lor au venit peste un milion de chinezi. Prin urmare, influenţa tot mai crescută a Beijingului, în acest areal, produce anumite fricţiuni în relaţiile bilaterale.

Una peste alta, peste Ocean au fost date publicităţii - taman la debutul vizitei în Asia a preşedintelui SUA -, rezultatele unui sondaj de opinie, care a fost realizat la solicitarea postului de televiziune ABC News şi a cotidianului „The Washington Post“.

Conform acestei luări a pulsului opiniei publice din SUA, 65% dintre americani spun că realizările lui Trump se situează până acum între „puţin sau nimic“ şi „nu prea mult“.

Cât priveşte ratingul său de aprobare, acesta a scăzut dramatic, la 37%, un nivel istoric  care nu a fost văzut în sondajele care datează încă de la preşedintele Harry Truman.

Trump are un rating de dezaprobare de 59%, o diferenţă de 22 de puncte faţă de ratingul său de aprobare.

Rămâne de văzut dacă rezultatele turneului întreprins acum, de Donald Trump pe pământ asiatic, vor aduce modificări la indicatorii prezentaţi mai sus. Sau nu.