Serviciile secrete americane, luate la control

Camera superioară a Congresului SUA va ancheta toate activităţile de colectare de date ale americanilor

Agenţiile de informaţii vor fi anchetate de Senatul american din ordinul preşedintelui Obama cu privire la practicile de spionaj care au stârnit un scandal internaţional.

Pentru prima dată în „câteva decenii”, toate programele de colectare de informaţii ale serviciilor americane vor face obiectul unei ample anchete, a dat asigurări Dianne Feinstein, preşedintele Comitetului pentru Informaţii din Senatul SUA, care a adăugat că se aşteaptă ca Washingtonul să dispună imediat încetarea operaţiunilor de spionaj pentru statele aliate. 

Investigaţia va fi demarată din ordinul preşedintelui Barack Obama, a cărui imagine a fost puternic ştirbită de dezvăluirile din presa germană conformă căreia liderul de la Casa Albă ştia de monitorizarea apelurilor telefonice ale cancelarului Angela Merkel. 

O astfel de anchetă ar marca o schimbare profundă de politică şi strategie din partea americanilor după ce documentele furnizate de fostul colaborator al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) Edward Snowden au scos la iveală faptul că SUA spionează cel puţin 35 de şefi de stat şi guvern din ţări aliate.

Adevărata amploare a operaţiunilor de spionaj reiese şi din volumul impresionat de comunicaţii interceptate de americani în Spania, unde ar fi monitorizat nu mai puţin de 60 de milioane de numere de telefon. Spaniolii au organizat ieri proteste în capitala Madrid pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de practicile serviciilor americane. 

Oficialii americani se contrazic între ei

Însă amploarea investigaţiei este deja contestată de mai mulţi oficiali de la Washington, care susţin că ea va viza doar cazuri individuale şi nu va reprezenta o revizuire totală a serviciilor. Iar lucrurile sunt la fel de neclare şi în ceea ce priveşte colectarea de informaţii din statele aliate. „Casa Albă m-a informat că vor fi încetate toate operaţiunile de colectare de informaţii privind aliaţii noştri, o măsură pe care o sprijin”, a declarat democrata Feinstein, cunoscută drept o susţinătoare vehementă a Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), instituţia în jurul căreia s-a iscat scandalul internaţional de spionaj. 

Cei mai aprigi dintre criticii Administraţiei Obama au citit printre rândurile acestei declaraţii şi o recunoaştere a faptului că Washingtonul ştia de operaţiuni, însă atât Casa Albă cât şi NSA susţin se rezumă în continure la poziţia că Obama personal nu ştia.

Singura reacţie a Administraţiei în urma declaraţiilor lui Feinstein a venit sub anonimitate din partea unui oficial cu rang înalt, care a transmis că afirmaţiile lui Feinstein „nu sunt corecte” şi că SUA nu vor opri operaţiunile de colectare de date. „Am făcut câteva schimbări individuale, însă nu am făcut o revizuire completă la nivel de politică, spre exemplu, să sistăm operaţiunile de colectare de informaţii privind aliaţii”, a declarat acesta. 

Nemţii vor să-l cheme martor pe Snowden

Între timp, capitalele au început să se apere de practicile de spionaj. În Marea Britanie, premierul David Cameron a anunţat că ia în calcul aplicarea unei interdicţii pentru presă de a mai publica informaţii din documentele furnizate de Snowden. Germanii urmează însă o strategie opusă. Hans-Peter Friedich, ministrul de Externe, a anunţat că Germania va expulza orice diplomat american de pe teritoriul său dacă se va dovedi că acesta a fost implicat în operaţiuni de spionaj. 

Totodată, parlamentarii germani au anunţat că vor să convoace pe Snowden ca martor într-o investigaţie proprie. Berlinul vrea să trimită o delegaţie în Rusia pentru a-l interoga pe fostul colaborator CIA, o măsură greu de obţinut, dar mult mai uşor de acceptat de ruşi decât primirea unei delegaţii americane cu acelaşi scop. 

Ambasada de la Berlin, „cuib de spioni”

Clădirea folosită de principala misiune diplomatică americană în Berlin era, de fapt, un „cuib de spioni”, continuă publicaţia germană „Der Spiegel” seria dezvăluirilor pe baza informaţiilor de la Snowden. Agenţii CIA şi NSA foloseau ambasada şi echipamentul acesteia pentru a monitoriza apelurile telefonice ale mai multor oficiali germani, printre care şi ale cancelarului Merkel, potrivit jurnaliştilor.