Muzeul Guggenheim din New York a retras mai multe opere de artă după critici de cruzime faţă de animale

În faţa unei avalanşe de critici, muzeul Guggenheim din New York a anunţat că va retrage trei opere importante ce fac parte dintr-o viitoare expoziţie dedicată artiştilor conceptuali chinezi „Arta şi China după 1989: Teatrul Lumii”, informează New York Times.

Muzeul din Manhattan a luat această decizie după o presiune continuă a susţinătorilor pentru drepturile animalelor, ce au criticat mai multe exponate pentru cruzime faţă de animale şi a căror petiţie fusese semnată de jumătate de milion de persoane în doar câteva zile.

Cele trei opere de artă contemporană retrase, cu toate făcând uz de animale, sunt „Câinii ce nu se pot atinge”, „Teatrul Lumii” - lucrarea centrală a întregii expoziţii, şi „Un studiu de caz asupra transferării”. Cele trei opere fac parte din cele aproape 150 de lucrări selectate pentru această expoziţie, în principal artă experimentală şi majoritatea şocante, cu intenţia de a contesta autoritatea, şi, în unele cazuri folosind clipuri video cu animale, pentru a atrage atenţia asupra violenţei umanităţii.

Muzeul dorea să prezinte un clip al lucrării „Câinii care nu se pot atinge”, în care patru perechi de câini din rasa pitbull încearcă să se lupte între ei dar nu reuşesc să se atingă pentru că sunt imobilizaţi pe o bandă rulantă ce nu le permite acest lucru. În lucrarea „Un studiu caz asupra transferării” doi porci sunt filmaţi împerechindu-se în faţa unui public – pe ambele animale fiind inscripţionate cuvinte, lipsite de sens, atât în engleză cât şi în chineză – pentru a face publicul să considere relaţia dintre China şi Occident. Lucrarea centrală a expoziţiei, „Teatrul Lumii”, includea sute de insecte şi reptile sub o lampă de lumină încălzită.

Muzeul a afirmat că instalaţiile sunt retrase „din cauza grijii pentru siguranţa personalului nostru, a vizitatorilor şi a artiştilor participanţi”.

„Deşi aceste opere au fost expuse în muzee din Asia, Europa şi Statele Unite anterior, Guggenheim regretă faptul că ameninţările cu violenţa, repetate şi explicite,au făcut decizia noastră necesară. Ca instituţie de artă angajată în prezentarea unei multitudini de voci, suntem dezamăgiţi de faptul că suntem nevoiţi să retragem mai multe opere de artă. Libertatea de expresie a fost întotdeauna şi va rămâne o valoare fundamentală pentru Guggenheim”, se arată în declaraţia dată presei de muzeul new yorkez.

Deloc surprinzător, acest incident a dat naştere unor noi dezbateri cu privire la limitele libertăţii de exprimare, în acest caz, impuse de cruzimea faţă de animale.

„Când instituţiile de artă nu-şi pot exercita dreptul la liberă exprimare este un moment tragic pentru o societate modernă”, a afirmat Ai Weiwei, cunoscutul artist şi dizident chinez, pentru NY Times. „A cere unui muzeu să retragă o operă de artă arată o înţelegere limitată nu doar a drepturilor animalelor dar şi a drepturilor omului”, a completat acesta.

„Muzeele au rolul de a expune lucrări ce sunt dificile, neconfortabile şi provocatoare”, a susţinut şi Tom Eccles, director executiv al unui centru artistic asociat universităţii din Bard. „Efectul de îngheţare a libertăţii de exprimare se va observa în faptul că de acum muzeele vor alege expoziţii ce nu vor supăra publicul în niciun fel”.

Alte voci au aplaudat însă decizia celor de la Guggenheim, afirmând că drepturile animalelor primează faţă de drepturile conferite de către Primul Amendament în acest caz.

„Au procedat corect”, a afirmat Stephen F. Eisenman, profesor de istoria artei al universitatea Northwestern, ce a scris extensiv asupra problemelor etice de a folosi animale în artă. „Lucrările dovedesc cruzime faţă de animale, şi încurajează acest fel de abuzuri, şi retragerea lor este decizia corectă”.

Sarah Cohen, istoric de artă de la universitatea din Albany, a cărei cercetare este concentrată asupra reprezentării artistice a animalelor, a criticat decizia curatorilor de la Guggenheim de a considera aceste lucrări iniţial.

„Curatorii însăşi nu par să fi considerat profund această problemă a oamenilor ce impun anumite comportamente animalelor. Şi nici nu se pare că au considerat faptul de a folosi porcii ca „performeri” pentru a informa spectatorii umani cu privire la problemele lor culturale este o strategie ieftină – asemenea urşilor dansatori de la circ”,  a afirmat aceasta pentru cotidianul american.

„În opinia mea”, a adăugat aceasta, „exploatarea animalelor în scopul ideilor artistice este doar un alt exemplu de artă superficială”.