Dilema actuală a lui Putin aminteşte de avertismentul lui John F. Kennedy. Până unde va merge liderul de la Kremlin

Foto Shutterstock

Reflectând asupra crizei rachetelor din Cuba, preşedintele american John F. Kennedy avertiza că puterile nucleare „trebuie să caute să evite acele confruntări care pun un adversar în situaţia să aleagă între o retragere umilitoare şi un război nuclear”, scrie CNN.

Momentan, confruntarea cu preşedintele rus Vladimir Putin în privinţa Ucrainei nu ajuns până acolo încât să ducă relaţiile dintre Rusia şi Occident pe marginea prăpastiei, cum s-a întâmplat în 1962 între URSS şi SUA în timpul crizei rachetelor din Cuba.

Dar raţionamentul lui Kennedy are o rezonanţă periculoasă azi, pe măsură ce Putin are motive să se simtă tot mai încolţit ca urmare a dezastrului strategic al războiului său, rezistenţei ucrainene eroice şi transporturilor aliate generoase de arme şi muniţie, scrie CNN.

La ceva vreme de când şi-a declarat cele două obiective principale - şi anume de ajuta cât mai mult Ucraina să se apere şi de a evita escaladarea directă ce ar putea declanşa un război nuclear - recent, preşedintele american, Joe Biden, s-a arătat  preocupat de faptul că Putin nu a găsit încă o cale de ieşire din război. A mărturisit această îngrijorare deşi a menţionat firea „calculată” a fostului ofiţer KGB.

În acelaşi timp, oficialii americani de securitate naţională admit şi ei că nu au reuşit încă să-şi seama de ce fel de succese ar avea nevoie Putin în estul şi sudul Ucrainei astfel încât să poate declara o victorie şi astfel să dezescaladeze războiul.

Aceste îngrijorări fac notă discordantă cu politica SUA după ce Washington-ul a afirmat explicit că scopul său este să ajute Ucraina să câştige războiul, asigurându-se astfel că Putin pierde războiul. Recent, Congresul a votat în favoarea unor noi ajutoare, inclusiv militare, de circa 40 de miliarde de dolari. SUA inundă câmpul de luptă din Ucraina cu rachete antiaeriene şi antitanc, radare, drone, sisteme de artilerie şi obuziere.

Combinaţia de abordare occidentală agresivă, progresul lent al războiului de uzură al lui Putin şi lipsa oricăror eforturi diplomatice de a încheia războiul sunt indicii certe că impasul liderului rus s-ar putea acutiza în mod periculos.

În prezent, singura cale de ieşire a lui Putin ar fi capitularea, în timp ce ar admite în mod tacit că eforturile occidentale laolaltă cu rezistenţa ucraineană dârză l-au depăşit -  este însă o postură imposibil de adoptat de către Putin.

Până unde va merge Putin

Deşi nimeni nu poate spune ce ar putea face Putin dacă devine disperat, mai ales că nu ar putea accepta viziunea Occidentului că pierde războiul, nu există indicii nici că ar putea fi sinucigaş, riscând un război nuclear doar pentru a testa voinţa Occidentului.

Directorul Informaţiilor Naţionale Avril Haines a declarat marţi în faţa unui comitet al Congresului că din punctul de vedere al SUA „nu există un potenţial iminent pentru ca Putin să folosească arme nucelare”. Directorul Agenţiei de Informaţii pentru Apărare a precizat că evaluarea se referă inclusiv la arme nucleare tactice.

Totuşi, Putin şi-a dovedit deja în alte teatre de război brutalitatea provocând victime în masă şi măturând oraşe în Cecena şi Siria, în timp ce în Ucraina a ordonat bombardarea cartierelor locuite, şcolilor, gărilor şi adăposturilor civile. În plus, Putin are istoric de folosire a armelor chimice în asasinate pe teritoriul unor ţări europene.

Putin nu dă semne că se gândeşte la o cale de ieşire

Deşi SUA ar putea fi criticate că au eşuat în a-i oferi lu Putin o cale de ieşire, o asemenea întreprindere ar fi deosebit de dificilă şi poate că nici nu ar funcţiona.

În primul rând, deoarece Putin nici nu o are în vedere. În ciuda faptului că războiul este un dezastru economic, militar şi strategic pentru Rusia, liderul de la Kremlin se mişcă în funcţie de propria logică. Dacă nu are posibilitatea de a controla toată Ucraina sau de a-i da jos guvernul , atunci poate că s-ar putea mulţumi şi să creeze suficiente daune ale infrastructurii şi catastrofe civile pentru a o pedepsi şi împiedica să prospere sau se alăture Occidentului. În acest fel ar putea descuraja ale ţări din sfera de influenţă sovietică să procedeze la fel.

Este probabil o explicaţie pentru indicaţia lui Haines, marţi, conform căreia liderul rus „se pregăteşte pentru un conflict prelungit pe parcursul căruia intenţionează să urmărească obiective dincolo de Donbas”.

Totuşi decalajul dintre capacităţile militare şi ambiţiile lui Putin l-ar putea pune în situaţia să se simtă încolţit şi să răbufnească.

„Tendinţa actuală sporeşte probabilitatea ca preşedintele Putin să recurgă la mijloace mai drastice între care declararea legii marţiale, devierea producţiei industriale şi acţiuni militare potenţial escaladate astfel încât să elibereze resursele necesare îndepliniri obiectivelor sale pe măsură ce conflictul se prelungeşte sau dacă crede că Rusia pierde în Ucraina”, a explicat Haines.

Ideea că Putin ar putea fi atras afară din impasul strategic în care se află are la bază două alte explicaţii. În primul rând, după ce a refuzat toate căile de ieşire diplomatice şi solicitările de dezescaladare înainte de invazie,  miza în ce priveşte prestigiul personal, poziţia politică şi reputaţia Rusiei s-a urgentat. De altfel, într-un posibil semn al unei escaladări suplimentare, marţi, Belarus şi-a mutat forţele speciale lângă graniţele Ucrainei, pe motiv că sunt acolo pentru a contracara agresiunea occidentală. 

O a doua explicaţie pentru care nu este momentul potrivit pentru diplomaţie are legătură cu convingerea capitalelor celor mai îndârjite împotriva acţiunilor Rusiei precum Londra şi Washington că, echipate cu arme occidentale, forţele preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski şi-au câştigat dreptul de a câştiga războiul şi în final chiar ar putea să o facă.