Americanii au „investit” 2.700 de miliarde de dolari în războaiele din Afganistan şi Irak

Războiul împotriva terorii i-a costat pe americani mai mult decât orice alt conflict. Războiul din Afganistan, cel mai lung în care au fost implicate SUA, a adus costuri de 1.000 de miliarde de dolari, iar 80% din bani au fost cheltuiţi de la venirea la putere a lui Barack Obama. Doar suma alocată pentru reconstruirea Afganistanului depăşeşte valoarea Planului Marshall de reconstrucţie a Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Incursiunea militară a americanilor în Afganistan ia sfârşit în decembrie, după 13 ani de război şi cu Talibanul încă puternic. Până acum, americanii au cheltuit 1.000 de miliarde de dolari cu acest război care a devenit, reiese din calculele jurnaliştilor „Financial Times”. Astfel, războiul din Afganistam a devenit al doilea cel mai costisitor conflict din istoria SUA, după războiul din Irak. 

Însă cheltuielile vor continua şi în următorii ani. 10.000 de soldaţi americani vor rămâne în Afganistan şi anul viitor pentru a supraveghea tranziţia la democraţie. Guvernul de la Kabul ia însă în calcul consolidarea sectorului militar şi întărirea prezenţei pe teren, în contextul în cresc îngrijorările cu privire la o posibilă reorganizare a Talibanului, pe fondul retragerii americanilor. 

Costurile uriaşe şi neprevăzute ale operaţiunilor militare din Irak şi Afganistan reprezintă şi unul dintre principalele motive pentru care majoritatea societăţii americane regretă acum angajarea în aceste războaie şi se opune vehement deciziei Administraţiei Obama de a se implica în războiul împotriva Statului Islamic. 

În plus, nota de plată ar fi umflată şi de proiecte absurde şi fraude, avertizează John Sopko, inspector-general special pentru Afganistan al Washingtonului. 

Mai bine de 100 de miliarde de dolari ar fi fost alocate de SUA pentru lucrările de reconstrucţie a statului distrus de război. „Pur şi simplu nu ne permitem să pierdem încă o dată o asemenea sumă. Iar şi iar am de-a face cu oameni de la USAID (Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare Internaţională a SUA, prin care Washingtonul acordă ajutoarele internaţionale - n.r.), Departamentul de Stat şi Pentagon care cred că se află în Kansas şi nu în Afganistan. Auditorii îmi spun lucruri despre planurile de cheltuieli şi pur şi simplu nu-mi vine să cred ceea ce aud, zici că suntem în Alice în Ţara Minunilor”, continup Sopko, citat de „Financial Times”. 

Tot acesta notează că, după ce se face ajustarea cu rata inflaţiei, suma alocată de SUA pentru reconstruirea Afganistanului este mai mare decât cea alocată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru reconstruirea Europei de Vest, în programul Planul Marshall. 

Analiştii şi economiştii au poziţii diferite faţă de costurile totale ale celor două războaie. Dacă jurnaliştii FT au calculat costurile războiului din Afganistan la 1.000 de miliarde de dolari, un studiu realizat de Universitatea Harvard la sfârşitul anului 2013 arată că, de fapt, costurile totale ale celor două războie se ridică mai degrabă la 4.000 de miliarde de dolari.

Spre deosebire de calculele jurnaliştilor, acest studiu ia în calcul şi faptul că „investiţiile” au fost făcute pe credite, astfel că americanii trebuie să plătească dobânzi. Doar până acum, SUA au plătit dobânzi în valoare de 260 de miliarde de dolari pentru aceste împrumuturi (125 de miliarde pentru împrumuturile aferente războiului din Afganistan şi 135 de miliarde de dolari pentru împrumuturile aferente războiului din Irak), potrivit unui alt studiu, realizat de Universitatea din New York. 

Apoi, costurile cresc pe măsură ce se iau în calcul compensaţiile şi ajutoarele pentru veterani. Doar pentru soldaţii care au luptat în Irak, această sumă ar ajunge la 490 de miliarde de dolari, potrivit Costs of War Project realizat de Institutul Watson pentru Studii Internaţionale din cadrul Universităţii Brown. 

Ţinând cont de dobânzi şi cheltuielile cu veteranii, costurile totale ale celor două războaie ar urma să crească cu până la 6.000 de miliarde în următorii 40 de ani, notează acelaşi studiu. 

Războiul cu Statul Islamic, mană cerească pentru mercenari

Războiul declarat de Statele Unite ale Americii împotriva Statului Islamic va aduce câştiguri majore pentru marile companii militare private.

Washingtonul a anunţat răspicat la începutul lunii septembrie că declară război grupării teroriste Statul Islamic, care a înregistrat în ultimele luni victorii semnificative în Irak şi Siria. Preşedintele Barack Obama a prezentat, în ajunul celei de-a treisprezecea comemorări a atentatelor de la 11 septembrie, strategia prin care intenţionează să „distrugă” Statul Islamic. 

Planul prezentat de preşedintele american se bazează pe atacuri aeriene, atât cu avioane de luptă, cât şi cu drone. Vor fi atacate poziţiile jihadiştilor atât în Irak, cât şi în Siria. Însă experţii militari şi strategii spun în unanimitate că ofensiva aeriană nu va fi de ajuns pentru a învinge gruparea teroristă, care controlează deja întreaga zonă de nord a Irakului şi o bună bucată de frontieră cu Siria. 

Războiul cu Statul Islamic nu poate fi câştigat fără trupe terestre

Trupele terestre sunt esenţiale pentru câştigarea acestui război împotriva Statului Islamic. Înarmarea şi sprijinirea kurzilor este un pas important în acest sens, însă nu este de ajuns. Instruirea armatei irakiene nu mai reprezintă o soluţie sigură - în aceste trupe, SUA au investit deja masiv prin instruire, echipament şi armament. Cu toate acestea, soldaţii irakieni au dezertat în masă la doar câteva zile de când Statul Islamic şi-a început ofensiva-fulger. 

În acelaşi timp, Obama a promis că nu va trimite soldaţi americani pe teren, conştient de costurile politice uriaşe şi de refuzul categoric al societăţii americane de a mai susţine un război cu arma în mână în Orientul Mijlociu. 

Astfel că soluţia cea mai probabilă este folosirea companiilor militare private, care au avut deja aporturi semnificative în războaiele din Irak şi Afganistan. 

La apogeul războiului din Irak, astfel de firme au contribuit cu sute de mii de angajaţi - soldaţi, specialişti IT, personal auxiliar, interogatori, chiar şi bucătari. De-a lungul timpului însă, unele dintre aceste companii au devenit emblematice pentru tot ceea ce a mers prost în războiul din Irak: extrem de scumpe, ineficiente, indiferente faţă de poporul irakian. 

Astfel de companii s-au aflat în centrul celor mai mari scandaluri de război, de la abuzarea şi torturarea prizonierilor din închisoarea Abu Gharib şi până la deschiderea focului asupra civililor din piaţa Nisour din Bagdad. Iar cele mai crunte lupte din Irak au pornit după ce soldaţi angajaţi ai acestor companii au fost răpiţi. 

Pentagonul a dat deja anunţ că angajează

„Stars and Stripes”, ziarul tipărit de Pentagon, a publicat săptămâna trecută un articol în care anunţă că Departamentul pentru Apărare a plasat încă de luna trecută un anunţ pentru angajarea companiilor de securitate private dispuse să lucreze pe contracte iniţiale de 12 luni, care trebuie să fie „conştiente de ţelurile privind reducerea tensiunilor dintre arabi şi kurzi, sunniţi şi şiiţi”. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/sua-declar-r-zboi-statului-islamic" target="_blank">View the story "SUA declară război Statului Islamic" on Storify</a>]