Alegeri SUA 2016. Donald Trump şi Hillary Clinton, bătaie pentru spjininul generalilor
0Candidatul republican la preşedinţia americană, Donald Trump, a cerut eliminarea „totală” a oricărei reduceri a bugetului apărării ca rezultat al eforturilor actualei administraţii democrate de a redude deficitul. Donald Trump a primit marţi sprijinul a 88 de generali şi amirali în rezervă, iar Hillary Clinton spune că este susţinută de 95 de generali şi amirali în rezervă.
Într-o dezbatere pe teme de securitate, Trump a mai promis că, dacă va ajunge la Casa Albă, va da generalilor un termen de 30 de zile pentru a definitiva un plan împotriva grupării teroristă a Statul Islamic. Donald Trump a primit marţi sprijinul a 88 de generali şi amirali în rezervă, care au apreciat într-o scrisoare deschisă că Trump are „caracter” pentru un asemenea rol.
Într-un discurs pe teme de securitate naţională, susţinut miercuri la Philadelphia, Trump şi-a detaliat ideile la acest capitol, cu câteva ore înainte de a participa alături de rivala sa democrată, Hillary Clinton, la un forum la New York pe acelaşi subiect.
Motto-ul care-i va ghida politica de securitate va fi „pace prin forţă“, a menţionat Trump în discursul său. El a promis că, dacă va câştiga alegerile, va prezenta un nou buget pentru „reconstrucţia“ forţelor armate şi vor fi eliminate „total“ reducerile automate ale bugetului Pentagonului, aplicate din anul 2013 pentru reducerea deficitului bugetar.
Candidatul republican a susţinut că sub conducerea preşedintelui Barack Obama cheltuielile militare au ajuns la cel mai redus nivel de la al Doilea Război Mondial.
Trump a mai promis că odată cu preluarea preşedinţiei SUA va cere generalilor ca în termen de 30 de zile să-i prezinte un plan „pentru înfrângerea şi distrugerea“ jihadiştilor grupării Statul Islamic . „Va trebui să colaborăm cu orice ţară care împărtăşeşte obiectivul nostru de a distruge SI“, a indicat el.
În ceea ce priveşte efectivele şi echiparea armatei, candidatul republican a spus că doreşte o armată cu 540.000 de militari activi, criticând 'reducerea' la 450.000 propusă de Obama, o infanterie marină cu 36 de batalioane, forţele navale să aibă în dotare circa 350 de nave şi submarine, iar forţele aeriene cel puţin 1.200 de avioane de luptă.
Unul dintre primele ordine pe care Trump promite că le va da dacă devine preşedinte va fi să ceară departamentelor şi agenţiilor federale specializate o 'revizuire exhaustivă' a apărării cibernetice, cu obiectivul de a „identifica toate vulnerabilităţile“.
Cu toate aceste propuneri candidatul republican încearcă să-şi convingă scepticii, mulţi dintre ei chiar din propriul partid, că este pregătit să-şi asume rolul de comandant suprem al forţelor armate. El a primit marţi sprijinul a 88 de generali şi amirali în rezervă, care au apreciat într-o scrisoare deschisă că Trump are „caracter“ pentru un asemenea rol.
În replică, echipa de campanie a lui Hillary Clinton e emis un comunicat în care afirmă că aceasta din urmă a primit sprijinul a 95 de generali şi amirali în rezervă, inclusiv generali cu patru stele, care o consideră potrivită să exercite atribuţiile de comandant suprem.
”Autoritarismul“, atuul lui Trump
Contrar aparenţelor, nici culoarea pielii, nici sexul şi nici situaţia materială nu sunt argumentele celor care-l susţin pe Trump, ci nevoia de autoritate a alegătorilor, spun mai mulţi politologi americani.
”Autoritaristul ascultă de liderii puternici”, el ”are reacţii agresive faţă de străini, în special atunci când se simte ameninţat”, explică Matthew MacWilliams, unul din cercetătorii amintiţi, într-un articol din publicaţia electronică ”Politico”.
Jonathan Weiler, un alt cercetător care a analizat această temă, precizează că autoritaristul se distinge prin acea ”propensiune de a împărţi lumea între ei şi noi, de a-şi arăta forţa în cel mai direct mod cu putinţă şi de a crede că toate problemele se datorează nerespectării legii şi ordinii publice”.
Atunci când propune construirea unui zid la frontiera cu Mexicul pentru a stăvili afluxul de migranţi, sau atunci când sugerează ideea de a introduce cărţi de identitate speciale pentru musulmani, miliardarul nu face decât să răspundă spaimelor alegătorilor săi.
În baza unui sondaj realizat la sfârşitul lunii decembrie 2015, deci cu o lună înainte de începerea alegerilor primare, MacWilliams concluziona că "Trump şi-a asigurat deja susţinerea a 43% din electorii de la alegerile primare cu o puternică tendinţă autoritaristă, şi a 37% din totalul republicanilor autoritarişti”. În perspectiva alegerilor generale, mesajul lui Trump poate seduce 39% dintre independenţi şi 17% dintre democraţii care se definesc ca autoritarişti.
În lumina acestor cifre, victoria lui Hillary Clinton, prevăzută de sondaje, devine deodată mai puţin probabilă.
Un nou atentat pe teritoriul american, sau chiar pe teritoriul unei alte ţări occidentale, ar putea răsturna cu totul situaţia în jocul electoral în favoarea lui Trump, care s-a autoproclamat garantul legii şi ordinii, conchide Le Nouvel Observateur.
Trump îl laudă pe Putin
Candidatul republican la alegerile prezidenţiale din SUA, Donald Trump, l-a lăudat miercuri pe preşedintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că este un lider mai bun decât preşedintele american Barack Obama.
Într-un forum televizat la care a participat şi candidata democrată Hillary Clinton, Trump a spus că are un mare respect faţă de ruşi şi că va avea „o relaţie minunată“ cu Vladimir Putin. „'Cred că mă voi înţelege cu Putin. Este un lider. Mult mai mult decât este un lider preşedintele nostrum“', a spus candidatul republican.
Donald Trump a adăugat că avantajul unei relaţii bune a Statelor Unite cu Rusia este acela că Moscova doreşte să distrugă organizaţia Stat Islamic la fel de mult pe cât doreşte Washingtonul.
În urmă cu câteva săptămâni, Trump l-a numit pe Barack Obama „fondatorul ISIS“ (acronimul pentru Stat Islamic), declaraţie care a atras critici dure, ceea ce l-a determinat să aibă o abordare mai prudentă pe această temă în actuala campanie electorală din SUA.
Anterior în cursul zilei de miercuri, Donald Trump s-a pronunţat pentru o nouă consolidare militară a ţării sale, susţinând că SUA sunt mai ameninţate ca niciodată de inamici precum islamiştii extremişti, Coreea de Nord şi China.