Semnale că Rusia se îndreaptă spre o societate militarizată. Mesajul-cheie al propagandei belicoase interne
0
Rusia investeşte masiv în programe de „educaţie patriotică” şi îşi propune să atragă cât mai mulţi copii cu vârste de peste 8 ani în Armata de Tineret pe fondul răspândirii unei retorici a conflictului şi a unei Rusii ameninţate de agresivitatea din Occident. Rusia ar trebui să fie pregătită să se apere, acesta este mesajul propagandei ruse pentru populaţie.
Autorităţile ruse răspândesc de ani de zile ideea că ţara e împresurată de inamici, inoculând un mesaj de patriotism militar la toate nivelurile societăţii, în şcoli, armată, mass-media şi Biserica Ortodoxă, relevă o analiză New York Times.
Acest mesaj este asociat posibilităţii unui război în care Rusia ar lupta cu un patriotism egal celui care a i-a adus victoria asupra naziştilor în Al Doilea Război Mondial.
În prezent, pe măsură Rusia masează trupe şi echipamente militare la graniţa cu Ucraina, alarmând Occidentul cu privire la o invazie apropiată, regimul lui Putin pare să se îndrepte către o societate militarizată în paralel cu inocularea ideii unui conflict armat viitor.
De altfel preşedintele rus a spus marţi în faţa forţelor armate că Rusia este pregătită să răspundă cu „măsuri tehnico-militare” la ceea ce consideră a fi acţiuni agresive ale Occidentului în regiune.
„Autorităţile promovează activ ideea de război. Populaţia începe să se obişnuiască cu gândul că e ceva permis”, a observat jurnalistul rus Dmitri A. Muratov, în discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Pace.
Rusia oferă nenumărate semnale ale faptului că guvernul cultivă ideea pregătirii pentru luptă.
Kremlinul a înfiinţat anul ăsta un program pe patru ani în valoare de 185 de milioane de dolari, o investiţie menită să amplifice „educaţia patriotică” ce include şi un plan de atragere a cel puţin 600.000 de copii cu vârste peste 8 ani în armata de tineret.
La rândul lor adulţii au parte de emisiuni politice precum un program numit „Moscova. Kremlin. Putin” ce răspândeşte narativa unei lovituri fasciste în Ucraina şi a unui Occident decis să distrugă Rusia.
Alecsei Levinson, coordonatorul cercetării socioculturale la Centrul Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice din Rusia, numeşte tendinţa „militarizarea conştiinţei”.
Un sondaj de opinie realizat în 2018 arăta că ruşii au cea mai mare încredere în armată, chiar mai mult decât în preşedinte.
Anul acesta, sondajele au arătat că 62% dintre ruşi se tem de un nou război mondial - o proporţie-record care n-a fost mai înregistrată de când se fac sondajele (1994).
Levinson a ţinut să clarifice faptul că aceste cifre nu indică că ruşii şi-ar dori o cucerire sângeroasă a Ucrainei, ci doar nivelul de condiţionare cu privire la dilema existenţială a Rusiei.
Un rol central în propagandă l-a jucat narativa victoriei Rusiei în al doilea război mondial sau „Marele Război Patriotic”, soldat cu 27 de milioane de morţi, ce transpune în prezent eroismul sovietic.
Săptămâna trecută un moderator a ridiculizat ameninţările cu sancţiuni la adresa Rusiei ca venind din partea „celor care nu ştiu cum să bage frica într-un popor ce şi-a pierdut peste 20 de milioane de bărbaţi, femei, bătrâni şi copii în ultimul război”.
Un sticker popular cu Al Doilea Război conţine mesajul „Putem să o facem încă o dată”.
„Se face transpunerea acestei victorii în confruntarea actuală cu blocul NATO”, a observat Levinson.
Recent, 600 de ruşi s-au adunat la Moscova la un forum sponsorizat de guvern destinat promovării patriotismului printre tineri. Adjunctul şefului de personal al lui Putin, Serghei Kirienko, a vorbit despre „munca sacră” pe care o fac participanţii.
Potrivit sondajului publicat săptămâna trecută de Levada, 39% din ruşi sunt de părere că izbucnirea unui război Rusia-Ucraina are o mare probabilitate sau este inevitabil. Jumătate dintre aceşti respondenţi blamează NATO şi SUA pentru amplificarea tensiunilor şi doar 4% din toate categoriile de vârstă cred că Rusia este sursa lor.
Convingerea dominantă în Rusia că agresorul este altcineva reflectă ideologia sovietică fundamentală cum că războaiele duse de Rusia sunt defensive.
În aprilie, Ministerul rus al Culturii a decretat ca filmele ce au ca teme „victoriile istorice ale Rusiei” şi „misiunea de menţinere a păcii” să aibă prioritate la fonduri guvernamentale.
Anton Dolin,,critic de film, spune că se încercă acum propagarea ideii că Rusia este „o ţară care iubeşte pacea”, o idee „contrazisă de unele fapte”, doar că, odată ce o transpui într-un film în vremea Marelui Război Patriotic pentru toată lumea prinde contur o schiţă familiară a copilăriei.
La televiziunea rusă, narativa că Ucraina este sub controlul neo-naziştilor şi un teren de punere în scenă a agresiunii occidentale este repetată de la revoluţia pro-occidentală din Kiev, în 2014.
După care Rusia a anexat Crimeea, a alimentat un război în estul Ucrainei şi şi-a intensificat mesajele despre Rusia ca „fortăreaţă asaltată”.
Unii analişti au exprimat îngrijorări că retorica la volum tare a Rusiei e menită să pună fundaţia pentru ceea ce Rusia ar putea ulterior prezenta ca o intervenţie defensivă pentru a-şi proteja securitatea.
Evgheni Popov, proaspăt ales în Parlament şi moderatorul unei emisiuni politice populare, spune că a văzut o creştere a ratingului - „tensiunea e în creştere”, spune el.
El e de părere că majoritatea ruşilor ar fi în favoarea unui război doar dacă ar fi vorba de apărarea conaţionalilor din acele teritorii separatiste, în condiţiile în care Rusia a acordat cetăţenie rusă pentru mii de locuitori din estul Ucrainei.
Rusia finanţează organizaţii de „educaţie patriotică” precum Vimpel cu circa 100 de filiale în Rusia, iar recent a organizat competiţii de tip militar pentru tineri în oraşul Vladimir, în care s-au dat premii pentru abilităţi precum orientarea pe hartă, tragere la ţintă şi chestionare la istorie.
Se încarcă comentariile...
