Represiunea regimului Putin şi viitorul opoziţiei ruse pe fondul eliminării mişcării lui Navalnîi: „Întreaga ţară arată de parcă s-ar afla în stare de război”

Mai mulţi opozanţi ruşi, mai ales cei din tabăra lui Aleksei Navalnîi, se confruntă cu riscul de a fi catalogaţi drept „extremişti” pe fondul creşterii represiunii regimului Putin.

În calitate de opozantă a regimului Putin, Viktoria Reih, în vârstă de 25 de ani, cunoaşte deja prea bine cum funcţionează sistemul penitenciar în Rusia. Aşa că a fost surprinsă când scrisorile sale către colegii aflaţi în închisoare au continuat să fie respinse. În ele, ea a transmis ştirea că Leonid Volkov, mâna dreaptă a lui Aleksei Navalnîi, a anunţat închiderea birourilor de campanie din ţară, inclusiv a celui din Ekaterinburg, căruia şi-a dedicat o bună parte din activitatea sa.

Procurorii de stat făceau presiuni pentru a eticheta organizaţiile apropiate de Navalnîi drept extremiste, punându-le astfel pe acelaşi loc cu teroriştii din Al-Qaeda. Continuarea organizării unor proteste sau campanii coordonate devenise prea riscantă în Rusia. Birourile de campanie au jucat un rol crucial în răspândirea mesajelor lui Navalnîi în întreaga Rusie. Datorită lor şi internetului, Navalnîi a devenit o figură de importanţă naţională. Vestea desfiinţării lor s-a răspândit la nivel naţional şi cu greu ar putea fi considerată drept o informaţie sensibilă, scrie Politico.

„Mi s-a spus că scrisorile erau blocate deoarece conţineau cuvintele «Navalnîi» şi «Volkov»”, a declarat Reih pentru Politico.

„Cum poţi să interzici anumite nume? În Rusia, Volkov este un nume obişnuit”, se întreabă tânăra opozantă.

Este doar unul dintre numeroasele exemple despre cât de departe a mers Kremlinul în ultimele luni în încercarea de a-l ataca şi discredita pe Navalnîi.

„Întreaga ţară arată de parcă s-ar afla în stare de război”, explică Reih.

Până acum, Viktoria Reih a reuşit să evite arestul, ascunzându-se. Dar toţi colegii ei au fost închişi în legătură cu un protest desfăşurat la 21 aprilie. În acea zi, proteste au avut loc în zeci de oraşe ale Rusiei, fiind un efort de ultimă oră în a exercita presiuni asupra autorităţilor pentru a-i oferi lui Navalnîi acces la îngrijiri medicale adecvate. Starea de sănătate a opozantului a devenit un subiect sensibil încă din primele ore ale încarcerării sale, care s-a produs la mijlocul lui ianuarie, pe un aeroport din Moscova, în momentul întoarcerii acestuia de la Berlin, unde primise îngrijiri medicale timp de aproape cinci luni după ce fusese otrăvit cu Noviciok, un agent neurochimic dezvoltat de Uniunea Sovietică în scopuri militare.

Potrivit lui Aleksei Gresko, fostul şef al filialei din Ekaterinburg a lui Navalnîi, Kremlinul nu se va limita doar la anihilarea opozantului şi a militanţilor săi.

„Roata represiunii a fost dezlănţuită. Astăzi este îndreptată împotriva lui Aleksei, mâine va fi îndreptată către fiecare dintre noi”, a avertizat el cu puţin timp înainte să fie arestat. În acea zi, poliţia rusă a făcut raiduri la domiciliul şi la biroul său, de unde a confiscat calculatoare şi diverse materiale.

Reprimarea „extremiştilor”

Gresko execută în prezent o condamnare la 29 de zile de închisoare pentru încălcarea legii referitoare la protestel. Dar chiar şi cei cu „capul rece” recunosc că Rusia suferă o schimbare majoră, remarcă Politico.

Când Gresko va fi eliberat, protestul pe care l-a organizat acum câteva săptămâni s-ar putea să aparţină unei alte ere. Conform unei legi pregătite în prezent de Rusia Unită, partidul lui Putin, organizatorii de proteste sub egida unor organizaţii „extremiste” riscă până la 10 ani de închisoare. Chiar şi o minimă legătură cu o astfel de organizaţie, cum ar fi acordarea unui sprijin sub formă de donaţie sau exprimarea simpatiei pe reţelele de socializare, ar putea duce la o sancţiune penală. Ţinta acestei legi este Fondul anticorupţie al lui Navalnîi, care la 9 iunie urmează să fie declarat drept organizaţie „extremistă”.

Regimul Putin a devenit tot mai refractar în ultimii ani, atacând şi subjugând pe toate căile îndeosebi societatea civilă şi transformând Parlamentul tot mai mult într-o marionetă. Dar, în ultimele luni, mecanismul de represiune a intrat într-un ritm accelerat, şocându-i chiar şi pe kremlinologii veterani.

„Ne trezim în fiecare zi într-o ţară nouă!”, spune analistul Konstantin Gaaze pentru postul de televiziune Dojd, una dintre puţinele mijloace media independente din Rusia.

Evocând motivele acestei campanii, majoritatea comentatorilor politici menţionează reîntoarcerea lui Navalnîi în Rusia, a cărui supravieuţuire este considerată de către Putin dreput un afront la adresa, şi alegerile parlamentare din toamnă, cu prilejul cărora preşedintele rus caută o nouă victorie zdrobitoare a partidului său.

După ce Navalnîi i-a expus public pe agenţii din Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) responsabili de otrăvirea sa şi s-a întors în ţară, represiunea a crescut în intensitate. Peste 13.000 de ruşi au fost arestaţi pentru că au participat la manifestaţii pro-Navalnîi şi anti-Putin, un record de reţineri în Rusia post-sovietică. Apropiaţii lui Navalnîi au devenit ţinte unul după altul, iar organizaţiile media independente, precum Meduza, s-au trezit catalogate drept „agenţi străini”. Poliţia şi-a multiplicat raidurile împotriva contestatarilor regimului şi i-a luat în vizor chiar şi pe avocaţii lor. Ivan Pavlov, un proeminent avocat care apără organizaţia lui Navalnîi, a fost arestat recent.

Aleksei Navalnîi adus în faţa instanţei FOTO EPA-EFE

„Iniţial au persecutat activişti, apoi jurnalişti, iar acum avocaţi. Nu întrebaţi pentru cine sună clopoţelul... Clopotele Kremlinului bat pentru fiecare cetăţean rus pentru cele mai exotice pretenţii. Ca să folosim o expresie veche: Arată-mi omul şi îţi voi arăta crima”, scrie analistul politic Andrei Kolesnikov în VTimes, citând o binecunoscută frază din perioada despotului Stalin.

Astfel de paralele între Rusia lui Putin şi „Marea Teroare” a lui Stalin se aud tot mai des în Rusia. Cu toate că Rusia de astăzi nu pare a fi statul gulag al lui Stalin, comparaţia reflectă o atmosferă generală de folosire arbitrară a legii de către putere.

Fiecare episod de represiune aduce aminte de Uniunea Sovietică, iar acum mulţi ruşi se întreabă ce mai urmează într-o ţară în care nu mai există siguranţă.

„Cei care nu sunt loiali (Kremlinul, n. red.) au devenit echivalenţii teroriştilor”, comentează politologul Vladimir Pastuhov pentru Dojd referitor la noua lege.

„Ceva se agită în adâncuri”

Pentru prima dată de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, o forţă organizată a opoziţiei ruse este scoasă în afara legii. Cu toate acestea, mulţi din tabăra lui Navalnîi contestă ideea că astfel vor fi reduşi total la tăcere. Ei spun că mişcarea de contestatare va continua, pentru că ruşii sunt tot mai nemulţumiţi de actuala putere din cauza scăderii calităţii vieţii lor.

După o mişcare nepopulară de creştere a vârstei de pensionare în 2018, numărul ruşilor care cred că ţara lor se îndreaptă într-o direcţie greşită a crescut brusc până la 40% de atunci, conform unor date ale Centrului Levada. După ce a atins un maxim istoric cu anexarea Crimeei, în 2014, rata de aprobare a lui Putin a scăzut până la nivelul din 2011-12, când Kremlinul s-a confruntat cu proteste uriaşe.

La Ekaterinburg, Reih a observat o schimbare destul de mare faţă de 2017, când a fost deschis biroul de campanie pro-Navalnîi. „Oamenii vin la noi acum şi ne întreabă despre data organizării următorului protest. Este o mişcare pe plan orizontal”, afirmă ea.

Opozanta nu exclude ideea înfiinţării unei organizaţii noi de contestare a regimului Putin. „Ei pot să vă interzică să participaţi la politica oficială, dar nu vă pot interzice să gândiţi şi să acţionaţi în conformitate cu principiile voastre”, declară ea.

Într-un comentariu făcut pentru Radio Svoboda, analistul Abbas Galiamov nu exclude o implozie a regimului: „Autorităţile şi-au luat propriul barometru. Ceva se agită în adâncuri. În mod inevitabil, la un moment dat va izbucni la suprafaţă, luându-i prin surprindere”.