Putin, mai periculos când e încolţit. Ce opţiuni are liderul de la Kremlin pentru a salva economia rusă

Vladimir Putin trebuie să decidă acum dacă va adopta o strategie externă agresivă sau, din contră, îşi va domoli poziţia faţă de Ucraina pentru a începe să rezolve probleme financiare care pun în pericol nivelul de trai al populaţiei, bunăstarea puternicilor companii de stat, averile oligarhilor şi, în fond, regimul Putin.

Vladimir Putin i-a convocat miercuri pe premier, preşedintele Dumei de Stat şi pe preşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre situaţia financiară a ţării. Anterior, premierul Dmitri Medvedev convocase o şedinţă pentru a discuta despre deprecierea rublei. 

Ieşirile masive de capital din Rusia au fost principalul factor de risc pentru economia rusă în acest an. De la izbucnirea crizei ucrainene şi anexarea Crimeei, din Rusia au ieşit în jur de 100 de miliarde de dolari - suficient pentru a transforma prognoza de creştere economică de 2,5% pentru 2014 înaintată de banca centrală rusă la începutul anului într-o contracţie de cel puţin 1% pentru acest an. 

Apoi, pierderea contractelor şi a finanţării din Vest a creat probleme semnificative pentru câteva mari companii ruse. Majorarea ratei inflaţiei după embargoul impus de Putin în august pentru produsele agroalimentare din SUA şi UE a contribuit şi ea la erodarea finanţelor ţării. 

Însă declinul rapid al rublei a început abia odată cu ieftinirea semnificativă a barilului de ţiţei, despre care s-a spus că ar fi rezultatul unei înţelegeri secrete între americani şi saudiţi, singurii care-şi permit să vândă petrol la cotaţii de 60 de dolari pe baril sau chiar mai mici. 

Dincolo de ipoteze, cert este că deteriorarea rapidă a finanţelor ţării îl forţează acum pe Putin să decidă cum va rezolva problemele care pun în pericol nivelul de trai al populaţiei şi puternicele întreprinderi de stat. Practic, sunt două variante: fie îşi domoleşte politica externă în chestiunea Ucraina, obţinând o relaxare a sancţiunilor internaţionale şi recâştigând încrederea pieţelor, fie trimite mai mulţi soldaţi în estul Ucrainei, în încercarea de a forţa Kievul să încheie o pace convenabilă Rusiei. 

Abordarea de catifea: Medvedev, sacrificat

Deja, doar luni şi marţi, cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut echivalentul a zece miliarde de dolari, în urma deciziei băncii centrale de a creşte dobânda cheie. Întreaga Bursă de la Moscova valorează acum mai puţin decât compania americană Microsoft, care are o capitalizare de 386,6 miliarde de dolari. 

De la începutul acestui an, averilor lor s-au diminuat cu 62 de miliarde de dolari din cauza creşterii dobânzii cheie, care, în ianuarie, se situa la 5,5%, după care a fost crescută treptat până la 17%. 

„Elita ar putea începe să-l conteste pe Putin”, explică Mark Galeotti, profesor la Universitatea din New York, expert în Rusia. În cel mai rău scenariu pentru liderul de la Kremlin, ruşii ar putea ieşi în stradă. 

„Elitele economice sunt panicate acum, iar asta îl face pe Putin să fie mai precaut - ceea ce, în fond, este rolul sancţiunilor”, a explicat şi Michael McFaul, fost ambasador american în Rusia şi în Ucraina, pentru CNBC. 

„Chiar cred că va lua în calcul o remaniere guvernamentală. Asta cred că o să fie mişcarea sa în următoarele zile sau săptămâni”, a conchis diplomatul american. 

Abordarea agresivă: atacuri cibernetice şi incursiuni la graniţele NATO

Atitudinea agresivă este cea care i-a adus lui Putin cel mai ridicat grad de aprobare în rândul populaţiei. În martie, după anexarea Peninsulei Crimeea, aceasta a crescut la peste 80%, un nivel fără precedent pentru un lider al Rusiei moderne. 

sentimentul naţionalist ar putea, astfel, să fie asul pe care Putin să parieze pentru a deturna atenţia publică de la problemele economice. 

„Atunci când se simte încolţit, Putin devine mai agresiv şi va apela la mai multe incursiuni la graniţele NATO, mai multe atacuri cibernetice şi va găsi pretexte pentru extinderea operaţiunilor militare”, explică şi Ian Bremmer, specialist în geopolitică, citat de „Business Insider”. 

„Nu cred că un nou război în Kazahstan va opri căderea rublei, nu va opri crahul bursei şi cred că Putin înţelege asta”, a mai spus acesta. Întrebat dacă Moldova reprezintă un potenţial punct fierbinte pentru eventuale presiuni ruse, în contextul declinului economic, diplomatul american a răspuns „Cu siguranţă”. 

„Putin îşi analizează cărţile, nu atacă, dar are posibilitatea să avanseze până ajunge în Moldova. Dar nu cred că va face asta. Nu cred că o să fie atât de agresiv. De ce i-ar ajuta din punct de vedere economic un nou război pe ruşi?”

Putin şi populaţia au o înţelegere tacită, crede Galeotti. „Populaţia se ţin departe de politică, dar arată entuziasm atunci când e nevoie, chiar dacă nu are cu adevărat un cuvânt de spus. În schimb, Putin le promite că nivelul de trai creşte şi va continua să crească.”

În mandatele lui Putin, nivelul de trai al ruşilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria ţării, iar asta după falimentarii ani 1990, sub conducerea lui Elţîn. 

Acum, deprecierea rublei, ieftinirea ţiţeiului, creşterea ratei inflaţiei şi sancţiunile internaţionale ameninţă să ducă la „rezilierea” contractului social dintre Putin şi populaţie. „Contractul se rupe. Dar Putin l-ar putea rupe mai repede şi mai asiduu dacă este hotărât să-şi menţină poziţia geopolitică agresivă. Este pur şi simplu unul dintre acele momente în care trebuie să facă o listă cu plusuri şi minusuri”, conchide Galeotti.