Oligarhul rus Aleksandr Lebedev se lasă de afaceri şi se face jurnalist de investigaţii
0Oligarul rus Aleksandr Lebedev, apropiat al ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov, a anunţat că renunţă la afaceri în favoarea jurnalismului. „Începând de luni, voi deveni şeful biroului de investigaţii la Novaia Gazeta“, a transmis Lebedev, într-o postare pe Twitter.
„Vă rog să nu mai îmi spuneţi oligarh sau bancher, plătesc de mult timp costul pentru dezvăluiri jurnalistice de corupţie şi fraudă“, mai scrie în postarea sa pe Twitter, în limba engleză.
În vârstă de 53 de ani, Lebedev a mai spus că se va folosi de numeroasele informaţii compromiţătoare pe care le-a strâns în cariera sa din afaceri pentru dezvăluiri, informează RIA Novosti.
Lebedev deţine 39% din acţiunile Novaia Gazeta, o publicaţia liberală fondată în 1993 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov din banii pe care i-a obţinut din Premiul Nobel pentru Pace. Gorbaciov deţine 10% din acţiuni.
Publicaţia, care apare de trei ori pe săptămână, este cunoscută în special articolele jurnalistei Anna Politkovskaia, o critică aprigă a lui Vladimir Putin, ea fiind cea care a făcut publice abuzurile forţelor ruse din Caucazul de Nord. Politkovskaia fos ucisă în 2006. Crima sa nu a fost nici până acum elucidată.
Printre potenţialele subiecte de articole discutate de Lebedev pe Twitter se numără o încercare eşuată de asasinare a sa cu o grenadă în 1997 şi problemele sistemului bancar din Rusia, care, susţine el, le permite băncilor falimentare să continue să deţină depozite private.
Lebedev, fost ofiţer KGB care a fost inclus pe lista Forbes Rusia din acest an a celor mai bogaţi ruşi, cu o avere de 600 de milioane de dolari, a amestecat afacerile cu activismul de opoziţie.
El a făcut parte din Parlamentul rus, a candidat pentru primăria oraşului Soci şi a încercat chiar să înfiinţeze un partid politic cu Gorbaciov.
Lebedev şi fiul său Evgheni sunt de asemenea coproprietari ai publicaţiilor britanice „The Independent“ şi „Evening Standard“.
El s-a plâns în ultimii ani de presiuni ale statului asupra companiilor sale, printre care se numără bănci şi operatori aerieni, spunând că este vorba de o răzbunare pentru activismul său.