Fostul ofiţer sovietic care a salvat lumea de la un război nuclear a încetat din viaţă, la 77 de ani

Stanislav Petrov în 2013 Foto: EPA

Un ofiţer sovietic care, în plin Război Rece, a refuzat să creadă sistemul informatic care îl anunţa că SUA au lansat rachete asupra URSS, evitând astfel un conflict nuclear, a încetat din viaţă, în apropiere de Moscova, la vârsta de 77 de ani, relatează AFP.

Stanislav Petrov „a murit pe 19 mai, în apartamentul său din Friazino“, la 20 de kilometri nord-est de Moscova, a anunţat fiul său, Dmitri.

În 1983, în noaptea de 25 spre 26 septembrie, Petrov, în perioada respectivă ofiţer de gardă la o bază de alertă strategică de la sud de Moscova, avea numai câteva momente pentru a interpreta semnalul de alarmă lansat de sateliţii de supraveghere, care îl anunţau că SUA au lansat cinci sau şase rachete asupra teritoriului URSS.

Petrov a apreciat atunci că un atac american ar fi trebuit să implice 100 de rachete, nu numai cinci sau şase şi a conchis că a fost vorba de o eroare a sistemelor de alertă. El şi-a anunţat superiorii că a fost vorba de o alertă falsă, nu de un atac iminent.

Decizia a permis, probabil, evitarea unei riposte sovietice şi declanşarea unui conflict mondial nuclear, într-o perioadă de mari tensiuni între Moscova şi Washington.

„După incident, a rămas în unitate timp de trei zile. El s-a întors acasă complet epuizat, dar nu ne-a povestit nimic”, îşi aminteşte fiul său, în present de 44 de ani.

Ulterior, specialiştii sovietici au stabilit că alerta falsă a fost provocată de interpretarea eronată de reflexiei razelor solare în nori, confundată cu energia degajată de rachete la decolare.

La câteva luni după incident, Stanislav a primit o decoraţie pentru „merite aduse patriei în cadrul forţelor armate”, fără nicio explicaţie, potrivit lui Dmitri.

Păstrat secret timp de 10 ani, incidentul a fost dezvăluit abia la doi ani după destrămarea URSS. “Când săptămânalul rus Kommersant Vlast a reluat această poveste, în 1998, Occidentul a descoperit un erou”, potrivit fiului lui Petrov. 

„După aceea, a primit 100 de scrisori de recunoştinţă, din toate colţurile europei, dar nu a înţeles niciodată motivul acestei agitaţii, când nu făcuse decât să îşi facă treaba bine”, a adăugat el.