De ce o urăşte Vladimir Putin pe Hillary Clinton

În timp ce experţii dezbat dacă Rusia încearcă să se amestece în alegerile din Statele Unite, revista politico.eu explică din ce cauză liderul de la Kremlin o urăşte pe Hillary Clinton şi caută să se răzbune pe ea.

Totul ar fi plecat de la protestele în masă împotriva preşedintelui rus, din decembrie 2011, când Vladimir Putin era acuzat de fraudarea alegerilor. Atunci, Putin a spus clar cine credea că se afla în spatele lor: secretarul de stat American  Hillary Clinton. 

Foştii oficiali americani, care au lucrat împreună cu Clinton politica faţă de Rusia, spun că Putin  declarat că fosta primă doamnă este un susţinător influent al politicii „schimbării de regim” în alte ţări, curs în care liderul rus vede o ameninţare serioasă pentru supravieţuirea sa”. 

„A fost foarte supărat de comportamentul doamnei Clinton şi a continuat să nutrească aceste sentimente până la sfârşitul activităţii mele în serviciul public”, a declarat Michael McFaul, consilier al Consiliului Naţional de Securitate în administraţia Obama (între 2009-2011) şi ambasador al SUA la Moscova (din ianuarie 2012- până la începutul anului 2014). 

„Putem să presupunem că acum este momentul revanşei”, a adăugat el. „Doamna Clinton nu şi-a ascuns dispreţul faţă de Putin. În anul 2008, când era senator, ea a glumit spunând că din moment ce Putin e fost ofiţer KGB, prin definiţie el nu are suflet”, notează politico.eu.

În funcţia de secretar de stat, „Clinton şi-a exprimat scepticismul cu privire la „resetarea” relaţiilor cu Moscova – spune McFaul. Ea s-a comportat mult mai rigid cu partea rusă. Era un interlocutor dificil pentru Lavrov, dar şi pentru Putin, o spun ca pe un compliment”.

În martie 2010, când doamna Clinton a sosit în Rusia, Putin a invitat-o la reşedinţa sa de lângă Moscova. Ştiind-o interesată de natură, el i-a arătat „camera trofeelor”, unde pereţii erau ticsiţi de capete de animale sălbatice. Cu toate acestea, atunci când au ieşit la poze, Putin a început s-o certe public pe Clinton. El a menţionat inclusiv reducerea schimburilor comerciale ruso-americane şi pagubele companiilor ruseşti din cauza sancţiunilor impuse Iranului şi Coreei de Nord.

„Dar doamna Clinton a ştiut să joace dur cu oficialii ruşi, unii dintre ei, cu un amestec de bătaie de joc şi respect au denumit-o „Doamna cu testicule”, scrie publicaţia.

Atunci când, în 2012, McFaul a fost supus hărţuirii la Moscova, Clinton l-a sunat pentru a-şi exprima indignarea faţă de încălcările protocolului diplomatic de către ruşi. McFaul a fost surprins de faptul că ea l-a sunat pe o linie care nu era protejată de interceptările telefonice. „Eu vreau ca ei să ştie că eu ştiu”, a spus ea, potrivit lui McFaul.

În septembrie 2012, când Clinton s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Lavrov, acesta a anunţat-o în mod neaşteptat că Rusia expulzează de pe teritoriul său Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA. „Enervată, Clinton s-a ridicat şi a plecat. Lavrov ar fi încercat s-o înduplece să rămână şi să negocieze, dar ea a fost de neclintit. Şi-a aruncat notiţele pentru întâlnire spunând că, dacă vrea să negocieze, poate citi notiţele şi a plecat ...”.

Dar, mai presus de toate, Putin a fost revoltat de declaraţia lui Clinton cu privire la alegerile parlamentare din 2011 din Rusia. Ea a spus că ruşii „merită să le fie auzite vocile şi rezultatele votului lor să fie numărat la alegeri şi că, prin urmare, merită alegeri libere, corecte, transparente şi lideri care sa fie responsabili”.

La scurt timp, Putin si-a acuzat adversarii săi politici că acţiunile lor sunt organizate pe banii Departamentului de Stat al SUA. Un fost funcţionar anonim al Departamentului de Stat a sugerat că Putin a mimat indignarea, pentru a ponegri opoziţia. McFaul însă consideră că Putin a fost cu adevărat supărat.

„O altă întrebare este dacă Putin crede cu adevărat că doamna Clinton a complotat să-l răstoarne de la putere”. Totuşi, el a criticat în mod repetat Statele Unite ale Americii pentru cursul „schimbărilor de regim”, inclusiv în Irak şi Libia, pe care îl sprijinea Clinton.

După ce Hillary Clinton a plecat din serviciul public, ea a continuat să vorbească în termeni duri despre Putin.

„Cred că se aşteaptă la victoria ei, – a spus – făcând aluzie la autorităţile ruse – un diplomat anonim care crede că spargerea e-mail-ului a fost organizata de Kremlin. Dar vor să-i dea de înţeles că trebuie să se ţină cont de forţa lor, că ei pot să-i strice viaţa, aşa că ar trebui să îi ia în serios”.

Putin căută să se răzbune

Şi, în timp ce stafful lui Clinton îşi dă seama că puţini americani ar putea acorda acum atenţie relaţiilor SUA-Rusia, există două limitări importante. Prima: Există comunităţi mari de polonezi, ucraineni şi alte popoare est-europene în state precum Pennsylvania, Ohio şi Wisconsin. A doua problemă este că alegătorii de toate culorile vor da cu siguranţă atenţie unei discuţii serioase, în campanie, despre influenţa străină în alegerile americane.

Dacă Vladimir Putin crede cu adevărat că Hillary Clinton plănuia răsturnarea lui, rămâne o întrebare. Dar el a criticat în repetate rânduri SUA pentru politicile de „schimbare de regim“, care au dus la răsturnarea unor lideri autoritari în  ţări precum Irak sau Libia.

Putin ar fi obsedat de moartea violentă a lui Ghaddafi. Videoclipul cu cadavrul conducătorului Libiei târât de mulţime este de multe ori reluat la televiziunile ruseşti, împreună cu Hillary Clinton şi gluma despre dictatorul executat: „Am venit, am văzut, a murit“.

Ziarul The New York Times (NYT) scria că agenţiile americane de informaţii sunt déjà „puternic convinse“ că Guvernul rus se află în spatele scurgerilor de e-mailuri. Însă ele nu ştiu dacă acest caz ţine de un spionaj "de rutină" sau dacă face parte dintr-o operaţiune vizând să influenţeze alegerile prezidenţiale. 

Societatea de securitate cibernetică CrowdStrike, sesizată în aprilie în urma unei pătrunderi suspecte în sistemele informatice ale Partidului Democrat, a dezvăluit că a identificat "doi inamici sofisticaţi" cu legături cu serviciile de informaţii ruse.

Cazul care este acum investigat de FBI marchează momentul când Moscova şi-a transferat maşina de propagandă peste Atlantic. Kremlinul şi-a urmărit întotdeauna obiectivele sale ascunse, fără a lăsa urme, scrie Foreign Policy.

Ruşii sunt capabili să obţină comunicaţiile interne guvernamentale din SUA. Precum în 2014, când Victoria Nuland, un înalt oficial al Departamentului de Stat, a fost interceptată când i-a spus lui Geoffrey Pyatt, ambasadorul SUA în Ucraina: "La naiba cu UE”. O remarcă pe care un purtător de cuvânt al Angelei Merkel a caracterizat-o drept nepotrivită.

Moscova a penetrat serverele Comisiei electorale din Ucraina în 2014, îngreunând numărarea voturilor şi încercând chiar măsluirea rezultatelor.

În alte părţi, ajută partidele antisistem care împărtăşesc interesele lui Putin în prevenirea extinderii UE şi stoparea integrarării europene.

În Franţa, extrema dreaptă se opune extinderii Uniunii Europene - un obiectiv pe care îl împărtăşeşte cu preşedintele rus, Vladimir Putin. 

Iar Frontul Naţional a primit un împrumut de peste 30 de milioane de dolari din partea băncilor ruseşti. De altfel, Marine le Pen a susţinut aventurile războinice ale lui Putin în Estul Europei precum şi anexarea Crimeei. Jean Marie Le-Pen a împrumutat de asemenea, mai mult de 2 milioane $ de la o companie deţinută de un fost agent KGB.

În Germania, AFD, partidul de extremă dreapta are legături cu mişcarea politică a lui Putin, îndeosebi la nivelul organizaţiilor de tineret. Iar în Ţările de Jos, partidul antieuropean a forţat un referendum public asupra acordului de liber schimb cu Ucraina.

Nu demult o figură misterioasă pe nume Guccifer 2.0 a ieşit la atac. El pretindea că lucra independent, că nu avea nimic de-a face cu serviciile ruse şi că era român. Doar că, la interogatoriu, a făcut greşeli de bază atunci când a vorbit în presupusa limba lui maternă. Pe scurt, există şi aici semnele distinctive ale unei  operaţiuni acoperite. 

Donald Trump Kremlinul a dezminţit miercuri orice amestec în campania electorală americană, răspunzându-i astfel preşedintelui Barack Obama, care nu a îndepărtat posibilitatea ca Rusia să încerce să influenţeze alegerile prezidenţiale americane în favoarea candidatului republican, relatează AFP.