Biserica Ortodoxă Rusă, mănuşa de catifea în care se ascunde pumnul de fier al lui Putin
0
Legăturile dintre Moscova şi Biserica Ortodoxă Rusă sunt de notorietate, însă implicarea Patriarhului Kirill în conflictul din Ucraina arată adevărata putere de care se bucură. Observatorii OSCE capturaţi de sepatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au fost eliberaţi doar după apelul lui Kirill, iar mai bine de jumătate dintre ruşi se bucură de relaţia specială a Bisericii cu statul.
Biserica Ortodoxă Rusă (BOR) susţine că nu este biserica de stat a Rusiei. Cu toate acestea, cooperarea strânsă cu Putin este de notorietate, iar liderul de la Kremlin au ajutat biserica să redevină o principală forţă de influenţă în societatea rusă, după opresiunile din perioada sovietică. Biserica şi Patriarhul Kirill, care cândva a asemănat mandatul lui Putin cu „o minune de la Dumnezeu”, sunt active în promovarea culturii ruse în străinătate, dar lucrează şi pentru consolidarea legăturilor cu expaţii ruşi.
Putin şi Kirill împărtăţesc viziunea asupra „lumii ruse”, bazată pe valori ideologice comune, iar această credinţă se află şi în spatele cruciadei împotriva ameninţărilor pe care cred ei că le ridică Vestul, notează agenţia de ştiri Reuters într-o amplă analiză asupra relaţiei speciale dintre BOR şi Kremlin.
În ultimii 25 de ani, BOR a construit sau renovat peste 25.000 de biserici, majoritatea în spaţiul ex-sovietic, însă are lăcaşe de cult şi în Franţa, Italia, Cuba şi chiar Coreea de Nord. Cu aproximativ 200 de milioane de enoriaşi în întreaga lume, Biserica Ortodoxă Rusă este a doua cea mai mare confesiune creştină, după romano-catolici.
Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse are un grup de lucru cu Ministerul Externelor de la Moscova, care se reuneşte regulat în baza unei cooperări „active şi constructive”, după cum a spus chiar Serghei Lavrov, ministrul Externelor.
Înalţii BOR, care încă este urmărită de zvonurile privind colaborare cu KGB-ul în era sovietică, sunt obişnuiţi să fie întrebaţi dacă nu cumva sunt prea apropiaţi de Putin. „Celor care, într-o anumită manieră, mă întreabă dacă relaţia noastră cu statul este bună, le răspund: «Vreţi să fie una rea?»”, explică pentru Reuters Vladimir Legoida, unul dintre purtătorii de cuvânt al BOR.
„Cred că statul va încerca să folosească Biserica pentru propriile scopuri? Probabil. Cred că ar trebui să ne temem de asta? Nu.”
În timpul mandatelor lui Putin, BOR primeşte sprijin de la stat şi de la cei mai puternici oligarhi ruşi, apropiaţi Kremlinului, iar Moscova primeşte la schimb binecuvântarea Bisericii. Un sondaj recent arată că 75% dintre ruşi aprobă BOR şi că peste 50% dintre ei apreciază legăturile strânse ale Bisericii cu statul.
Unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai BOR este Constantin Malofeev, un om de afaceri ortodox şi filantrop. Fundaţia sa, Sfântul Vasile, a plătit pentru renovarea sediului din Moscova al Departamentului pentru Relaţii Externe al BOR.
În boardul acestei fundaţii se găseşte şi Igor Şciogolev, unul dintre consilierii lui Putin. Organizaţia a recunoscut că oferă ajutoare rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei, în baza unei înţelegeri încheiate cu Aleksandr Borodai, fost autointitulat premier al „republicii populare Doneţk”.
Kievul a deschis, în iulie, o anchetă asupra lui Malofeev, în contextul informaţiilor că i-ar finanţa pe rebelii înarmaţi din Ucraina. Omul de afaceri a ajuns astfel pe lista persoanelor şi entităţilor sancţionate de UE, care consideră că Malofeev era angajatorul lui Borodai, pe care-l plătea pentru a destabiliza Ucraina.
O altă figură puternică în lumea ortodoxă rusă este Vladimir Yakunin, directorul companiei de căi ferate a Rusiei şi un aliat cu state vechi al lui Putin. Yakunin se găseşte şi el pe lista persoanelor non-grata în Vest, ca urmare a conflictlui din Ucraina. El conduce Fundaţia Sfântul Andrei Cel Întâi Chemat, care a contribuit la reunificarea Patriarhiei din Moscova, condusă de Kirill, cu Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei, care se separase de BOR în anii 1920.
În 2007, atunci când reunificarea a fost sărbătorită cu mare fast, Putin a numit fuziunea „un eveniment de adevărată importanţă naţională istorică, de o mare semnificaţie morală”. „Reîmplinirea unităţii bisericii este o condiţie crucială oentru reîmplinirea unităţii pierdute a întregii lumi ruse, care a avut mereu credinţa ortodoxă drept fundaţie”, a adăugat Putin.
Legăturile strânse dintre BOR şi statul rus au fost evidente şi în această iarnă, la începutul crizei din Ucraina, când Kirill şi Ministerul de Externe al Rusiei au emis comunicate aproape identice, avertizând asupra riscurilor aduse de o onfruntare şi vorbind despre „înfrăţirea” dintre cele două ţări.
Atunci când Rusia a trimis soldaţi în Crimeea, una dintre justificări a fost o presupusă ameninţare la adresa bisericilor ortodoxe ruse de acolo, aflate sub protecţia patriarhiei lui Kirill. Titulatura oficială a acestuia este „Patriarhul Moscovei şi all tuturor ruşilor”.
Atfel, în Ucraina, el controlează Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei. O altă parte a ortodocşilor ucraineni se închină însă în lăcaşele de cult ale Bisericii Ortodoxe a Patriarhiei Kievului, care s-a despărţit de Moscova imediat după colapsul URSS.
Aceasta din urmă a sprijinit vehement Kievul în conflictul din Ucraina. Conducătorul Bisericii, Patriarhul Filaret, l-a acuzat direct pe Putin pentru violenţele din estul ţării şi a spus că liderul de la Kremlin este posedat de Satana. Conflictul din Ucraina a pus o presiune uriaşă pe relaţia BOR cu Moscova. Kirill, temându-se să nu piardă enoriaşi în Ucraina, dar nici sprijinul Kremlinului, încearcă să se pună la adăpost. A lipsit în mod surprinzător de la ceremonia prin care Putin a oficializat anexarea Crimeei, în marite, şi nu a luat în primire două dioceze din peninsula care, acum, este teritoriu rus.
[<a href="//storify.com/elenadumitru22/violen-ele-se-intensific-in-ucraina" target="_blank">View the story "Violenţele se intensifică în Ucraina" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
