VIDEO Tunisienii cer înăsprirea legilor antiteroriste, de teama jihadiştilor. Noi detalii ies la suprafaţă în ancheta asupra atacului de la Berlin

Ancheta deschisă în Tunisia asupra anturajului lui Anis Amri, atentatorul de la Berlin, scoate la suprafaţă noi informaţii despre trecutul şi legăturile acestuia. El ar fi încercat să-l convingă pe nepotul său Fejan Fadi, de 18 ani, să-l ucidă pe un unchi de-al lor, care lucrează poliţist, pentru a-şi arăta fidelitatea faţă de organizaţia teroristă Statul Islamic (SI).

În Tunisia, jihadiştii reprezintă un pericol real, iar peste o mie de tunisieni au manifestat pentru a-şi exprima împotrivirea faţă de o eventuală clemenţă pentru faptele lor.

Fejad Fadi şi alţi doi tunisieni, arestaţi sâmbătă, se află acum în centrul anchetei din Tunsia. Un al patrulea bărbat suspectat de implicare în coordonarea atentului de la un târg de Crăciun din Berlin, comis pe 19 decembrie şi soldat cu 12 morţi şi 56 de răniţi, este căutat în prezent în Spania.

Potrivit anchetei, Anis Amri, care a fost ucis joi seară la Milano, în Italia, a încercat să-l convingă pe nepotul său mai tânăr cu şase ani decât el să-l ucidă pe un unchi de-al lor, care lucrează poliţist, pentru a-şi arăta astfel fidelitatea faţă de Statul Islamic, transmite cotidianul britanic The Telegraph.

Fejad Fadi a fost arestat la Oueslatia, în oraşul natal al atentatorului de la Berlin, alături de alţi doi tunisieni suspectaţi de legături cu mediile jihadiste. Toţi trei sunt suspectaţi de coordonarea atacului terorist de la Berlin, potrivit Ministerului de Interne al Tunisiei.

Potrivit agenţiei Amaq, afiliată Statului Islamic, Anis Amri a jurat credinţă liderului terorist Abu Bakr al-Baghdadi şi a adresat un mesaj de răzbunare „cruciaţilor care bombardează musulmani în fiecare zi“.

Tunisienii spun „nu iertării“ teroriştilor

Statul Islamic, care a revendicat atacul de la Berlin, îngrijorează Tunisia, în condiţiile în care această ţară din nordul Africii numără aproximativ 5.000 de cetăţeni în rândul organizaţiei care terorizează Irakul, Siria şi Libia şi însângerează Europa.

Sâmbătă, aproximativ 1.500 de tunisieni au manifestat în faţa Parlamentului din Tunis, pentru a cere măsuri mai aspre în combaterea terorismului. Tonul la manifestaţie a fost dat mai ales de câteva declaraţii controversate ale preşedintelui tunisian Béji Caïd Essebsi.

Preşedintele tunisian a declarat, la începutul acestei luni, că nu se poate opune întoarcerii jihadiştilor acasă şi că ţara sa nu are suficiente închisori pentru ei.

„Mulţi dintre ei vor să se întoarcă acasă. Nu putem împiedica un tunisian să se întoarcă acasă. Dar, evident, vom fi vigilenţi“, a declarat pe 2 decembrie Essebsi.

„Nu-i vom închide, pentru că nu avem suficiente închisori, dar vom lua măsurile necesare pentru a-i neutraliza. Îi vom supraveghea“, a mai declarat el.

Vizat de critici, preşedintele tunisian a revenit asupra declaraţiilor sale într-o intervenţie la televiziunea naţională, pe 14 decembrie.

„Nu vom fi indulgenţi cu teroriştii“, a dat asigurări el, precizând că va fi aplicată legea antiteroristă în cazul celor care se vor întoarce acasă.

„Nu iertării! Nu libertăţii pentru grupările teroriste“, au scandat sâmbătă protestatarii, în condiţiile în care, potrivit Ministrului de Interne al Tunisiei Hédi Majdoub, 800 de jihadişti tunisieni s-ar fi întors acasă. După revoluţia din 2011, Tunisia s-a confruntat cu mai multe atacuri teroriste, soldate cu moartea a sute de membri ai forţelor de ordine, a aproximativ 20 de civili şi 59 de străini, conform unor date oficiale.