UE oferă 18,5 milioane euro statelor care-şi protejează spaţiile publice împotriva terorismului

În 2018, încă 100 de milioane de euro vor sprijini oraşele care investesc în soluţii de securitate. În contextul atacurilor recente din Barcelona, Londra, Manchester şi Stockholm, se recomandă şi deschiderea negocierilor cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia şi Turcia privind transferul a datelor cu caracter personal.

Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acţiune menit să încurajeze statele membre să-şi intensifice eforturile pentru protejarea şi reducerea vulnerabilităţii spaţiilor publice. 

Măsurile includ şi un sprijin financiar, de 18,5 milioane de euro, destinat sprijinirii proiectelor transnaţionale care îmbunătăţesc protecţia spaţiilor publice. „În 2018, încă 100 de milioane de euro vor sprijini oraşele care investesc în soluţii de securitate”, a informat CE.

În cursul anului viitor, Comisia va emite noi materiale de orientare pentru a ajuta statele membre să abordeze o gamă largă de aspecte legate de protecţia spaţiilor publice şi de sensibilizare a opiniei publice. Orientarea va include soluţii tehnice "de securitate prin design" pentru a spori siguranţa spaţiilor publice, păstrând în acelaşi timp caracterul lor deschis şi public.

Pe de altă parte, Comisia va înfiinţa un forum al practicanţilor şi va înfiinţa o reţea de securitate cu risc ridicat în noiembrie pentru a oferi o platformă de formare şi exerciţii comune pentru îmbunătăţirea pregătirii împotriva atacurilor.

Îmbunătăţirea cooperării dintre actorii locali şi sectorul privat

Comisia va înfiinţa un Forum Operatori pentru a încuraja parteneriatele de securitate public-privat şi va implica operatori privaţi, cum ar fi mall-uri, organizatori de concerte, arene sportive şi companii de închirieri auto. Implicarea autorităţilor locale şi regionale va fi consolidată printr-o întâlnire la nivel înalt dedicată celor mai bune practici pentru protecţia spaţiilor publice.

„În timp ce probabilitatea unor astfel de atacuri este scăzută, Comisia propune şi un plan de acţiune pentru a intensifica pregătirea, rezilienţa şi coordonarea la nivelul UE împotriva atacurilor care implică substanţe chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Măsurile propuse astăzi includ crearea în cadrul Centrului european de combatere a terorismului (ECTC) în cadrul Europol a unei reţele UE de securitate CBRN şi a unui centru de cunoaştere CBRN”, susţin oficialii europeni.

Teroriştii trebuie lipsiţi de mijloacele care le permită să acţioneze

 Printre măsurile suplimentare pe termen scurt prezentate de CE se numără restricţionarea accesului la substanţele utilizate pentru fabricarea de produse explozive la domiciliu, precum şi revizuirea regulamentului privind precursorii explozivi printr-o evaluare care va fi urmată de o evaluare a impactului în prima jumătate a anului 2018.

În vederea combaterii finanţării terorismului, Comisia Europeană a an unţat că „va examina obstacolele în calea accesării datelor privind tranzacţiile financiare în alte state membre şi posibilele măsuri ale UE pentru a facilita şi accelera acest acces”.

De asemenea, Comisia a propus consolidarea acţiunii externe a UE şi cooperarea cu ţările terţe în ceea ce priveşte combaterea terorismului şi a altor infracţiuni grave transnaţionale, inclusiv prin deschiderea negocierilor pentru un acord revizuit cu Canada privind dosarele cu numele pasagerilor, în conformitate cu toate cerinţele stabilite de Curtea Europeană de Justiţie în avizul său din 26 iulie.

O altă măsură propusă de CE este consolidarea cooperării Europol cu ţările terţe prin prezentarea, înainte de sfârşitul anului, a unor recomandări adresate Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind acordurile între UE şi Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia şi Turcia privind transferul a datelor cu caracter personal între Europol şi aceste ţări pentru a preveni şi combate terorismul şi crimele grave.

Dincolo de aceste măsuri practice pe termen scurt, care vor fi luate în următoarele 16 luni, Comisia lucrează la o viitoare Unitate europeană de informaţii, anunţată de preşedintele Juncker ca parte a viziunii sale pentru Uniunea Europeană până în 2025.