Efecte ale prăbuşirii preţului petrolului. Şase state bogate din zona Golfului vor introduce pentru prima dată TVA

Arabia Saudită, Kuweit, Bahrain, Oman, Qatar şi Emiratele Arabe Unite – state membre ale Consiliului de Cooperare din Golf – au anunţat un acord de introducere a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), decizie motivată de campaniile militare costisitoare şi de scăderea drastică a preţului mondial al petrolului, relatează The Independent.

Arabia Saudită a retras recent mii de miliarde de dolari din fondurile globale de investiţii, în încercarea de a reduce deficitul bugetar, potrivit The Times. În ciuda acestui fapt, regatul saudit a continuat să finanţeze trupele antiguvernamentale din Siria şi o costisitoare campanie militară împotriva rebelilor din Yemen.

Preţul barilului de petrol a scăzut în această săptămână cu 40 de dolari, la cel mai mic nivel de la criza financiară globală. Nimeni nu mai mizează pentru multă vreme pe un nivel de 100 de dolari. Din contră, se va putea megre şi mai jos – Goldman Sachs mizează pe 20 de dolari.

Introducerea TVA-ului este considerată o sursă alternativă de venit pentru cele şase state din Golf, care doresc să-şi menţină economiile şi populaţia departe de dependenţa de gaze naturale şi petrol.

Consiliul a anunţat că Taxa pe Valoarea Adăugată va fi introdusă în decursul următorilor trei ani. De la aplicarea TVA vor fi excluse serviciile medicale, sociale, educative şi 94 de produse alimentare. Pentru a combate concurenţa neloială şi contrabanda, cele şase ţări vor introduce taxa concomitent.

Preţul sortimentului US crude al petrolului a scăzut la 35,56$/baril, împins în jos de incapacitatea statelor membre ale Organizaţiei Ţărilor exportatoare de Petrol (OPEC) de a ajunge la o înţelegere săptămâna trecută. 

Bank of America consideră că acum există riscul “unui război al preţurilor în toată regula” între membrii OPEC în condiţiile în care rivalele Arabia Saudita şi Iran se luptă într-o bătălie strategică dusă pe piaţa petrolului.  

Agenţia Internaţională pentru Energia (IEA) arată în raportul său lunar de piaţă că OPEC a încetat să mai opereze ca un cartel şi „pompează în voie“ urmărind să scoată în decor rivalii, oricare ar fi costul pentru proprii membri.  

Veniturile OPEC vor scădea la 400 de miliarde de dolari în acest an în aceste condiţii, o prăbuşire dramatică faţă de cele 1.200 de miliarde încasate în 2012. Această situaţie se traduce printr-un masiv transfer de bogaţie la nivel global. 

IEA a anunţat că stocurile de ţiţei - 2.971 milioane de barili - dau pe afară şi că este probabil că vor mai urca cu circa circa 300 de milioane de barili în următoarele şase luni în condiţiile în care „politica scăpată de sub control a OPEC“ inundă piaţa.  

Rusia se laudă că e pregătită să reziste

Oficialii de la Moscova spun că Rusia se pregăteşte de o scădere de proporţii biblice a veniturilor din petrol în următorii şapte ani, perioadă în care cotaţiile s-ar putea menţine în jurul pragului de 40 de dolari pentru un baril , scrie The Telegraph . Maksim Oreşkin, ministrul adjunct de Finanţe a spus ca Rusia concepe un plan bazat pe ipoteza că preţul va oscila între 40 şi 60 de dolari chiar până în 2022, un scenariu ce ar avea implicaţii devastatoare pentru Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC): Algeria, Angola, Indonezia, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Venezuela.

Rusia susţine că poate suporta preţuri foarte reduse la petrol pe termen indefinit, devalorizând rubla fapt ce va proteja bugetul intern.  

Moscova, care este la cuţie cu Raidul spune că Arabia Saudită este în capcană din cauza unei limite impuse pe cursul de schimb, ce o face să „sângereze“ valută din rezerve pentru a acoperi deficitul bugetar ce a ajuns la 20% din produsul intern brut.  

Oficialii de la Kremlin suspectează că scopul politicii saudite este de a forţa Rusia să se aşeze la masa negocierilor, pentru a se alătura OPEC pentru instituirea unui super-cartel care să controleze jumătate din producţia lumii.  

The Telegraph se întreabă dacă Rusia poate rezista în aceste condiţii mai mulţi ani pentru că economia sa este într-o recesiune profundă, producţia s-a contractat cu 4% anul trecut iar veniturile reale au scăzut cu 9%, iar liderii Arabiei Saudite sunt perfect constienţi de ananghia în care se afla Kremlinul. 

Riadul pare sigur că va ieşi învingător după acest duel de durată cu Rusia. 

Dar la momentul în care vom afla care dintre acesti doi giganţi petrolieri e mai puternic, s-ar putea ca amândoi să fie în genunchi, comenteaza The Telegraph. 

Alte efecte negative

Un preţ prea scăzut va opri robinetul investiţiilor companiilor petoliere în exploatare şi producţie. Nu este exclus un şoc care să ducă inflaţia pe teritoriul negativ, aşa cum Banca Centrală Europeană prevena încă de de acum un an. Pe plan global, din Venezuela în Nigeria, din Algeria şi până în ţările Golfului, ţările producătoare şi-au pierdut deja cea mai mare parte a veniturilor şi sunt în pragul imploziei sociale.

Pe plan climatic, scăderea preţurilor dă un semnal negativ la adresa tuturor iniţiativelor ambiţioase în favoarea unor economii bazate pe emisii scăzute de carbon.

Dacă la reuniunea COP 21, carbonul a fost în mijlocul tuturor criticilor, petrolul a fost lăsat deoparte. Fără îndoială, pentru că încă nu s-a găsit un înlocuitor pentru motorul cu explozie. Or, dacă vrem să limităm creşterea temperaturii globale cu două grade, trebuie să lăsăm în pământ 80% din actualii combustibili fosili. Dar se poate – şi se vrea – să ne lansăm într-o revoluţie energetică atât de radicală?