Când şi cum se termină un război? Ţări ce sunt încă în conflict armat după mai bine de 20 de secole
0
Aviz pentru ţările aflate tehnic în război! Nu este niciodată prea târziu pentru încheierea unui tratat de pace. În unele cazuri, un astfel de act a fost semnat după mai bine de 2.000 de ani. Istoria are şi exemple de ţări care se află încă în război fără să fi deschis focul.
Una dintre aceste ţări este Andorra. Micul stat situat între Spania şi Franţa este „prins” în continuare într-un război încheiat de mai bine de un secol. Aţi ghicit, este vorba de Primul Război Mondial (1914 - 1918).
Prima mare conflagraţie a secolului XX s-a încheiat oficial în 1919, cu Conferinţa de Pace de la Paris şi Tratatul de la Versailles. Dar marile puteri au uitat pur şi simplu să invite un stat la masa semnatarilor, şi anume Andorra. Astfel, deşi nu a deschis focul în timpul luptelor dintre Puterile Antantei şi Puterile Centrale, totuşi Andorra a rămas tehnic în război. Abia în septembrie 1958 a declarat încetarea stării de război cu Germania. Un act similar încă nu a fost pronunţat în cazul Austro-Ungariei, care s-a destrămat deja, chiar de foarte mult timp, şi nici în cazul Italiei.
Foarte puţină lume ştie, dar Muntenegru s-a aflat în stare de război cu Japonia, chiar pentru o perioadă de 102 ani. Principatul Muntenegru a declarat război Japoniei în 1904, în calitate de aliat al Rusiei ţariste. Războiul ruso-japonez s-a încheiat în toamna anului 1905, dar nu şi pentru muntegreni. Între timp, Principatul Muntenegru a dispărut ca stat, fiind alipit Serbiei. Abia în 2006, după obţinerea independenţei, Muntenegru a semnat un tratat de pace cu Japonia, un act menit lansării relaţiilor diplomatice între cele două ţări.
Dacă Japonia şi-a încheiat socotelile cu Podgorica, nu la fel se poate spune în cazul Moscovei. Aici problema este extrem de complicată. În 1956, Japonia a semnat o declaraţie de încetare a stării de război cu Uniunea Sovietică, dar tratatul de pace nu a mai fost semnat până la destrămarea acesteia din urmă. În calitate de moştenitoare, Rusia este cea care a preluat dosarul. Principalul obstacol îl reprezintă diferendul legat de Insulele Kurile.
Dacă niponii îşi doresc înapoi Teritoriile din Nord - aşa cum le spun ei -, anexate de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ruşii refuză să le returneze şi susţin că subiectul este închis. Prin urmare, un tratat de pace între ruşi şi japonezi este aproape imposibil.
La fel cum a fost şi în cazul Romei şi Cartaginei. Cele două puteri antice au purtat trei mari războaie între 264 şi 146 î.Hr. Într-un final, Roma a învins şi a distrus Cartagina. Şi nu a considerat că are nevoie de un tratat de pace până tocmai în 1985, când a fost semnat unul simbolic - de pace şi prietenie - între primăriile celor două foste puteri.
Un act asemănător a fost semnat între Atena şi Sparta, în 1996, pentru a pune capăt în mod simbolic Războiului Peloponesiac (431 - 404 î.Hr.). „La 10 martie 1996 (adică la 2.400 de ani de la încetarea ostilităţilor, n. red.), în cursul unei ceremonii speciale organizate în vechea Spartă, primarul Spartei contemporane Dimosthenis Matalas şi primarul Atenei Dimitris Avramolopoulos semnează un tratat de pace care pune capăt oficial războiului”, se arată în declaraţie.
Mari rivali în Antichitate, grecii şi perşii au pus capăt oficial Războaielor Medice (499 - 439 î.Hr.) abia în 1902, pentru a înlătura orice dubiu.
Se încarcă comentariile...
