Bătaie între marile companii occidentale pentru a prinde o bucată cât mai mare din piaţa iraniană, după ridicarea sancţiunilor

După vizita vice-cancelarului german Sigmar Gabriel la Teheran, care a marcat începutul deschiderii vestice către Iran, un alt înalt responsabil european şi-şi anunţat prezenţa în această ţară. Ministrul francez de Externe se întâlneşte săptămâna viitoare cu preşedintele iranian Rohani, scrie L’Express.

Va fi prima vizită la Teheran a unui şef al diplomaţiei franceze după cea efectuată de Dominique de Villepin în anul 2003.
 

„Voi fi acolo săptămâna viitoare. În primul rând, voi merge în calitate de responsabil politic. Colegul meu iranian, domnul (Mohammad Javad) Zarif, m-a invitat (...) şi voi avea conversaţii pe orice subiect cu el“, a declarat Laurent Fabiuus, confirmând că îl va întâlni, de asemenea, pe preşedintele iranian.

Asigurând că atitudinea fermă a Franţei în negocieri nu va afecta companiile franceze în relaţiile lor viitoare cu Iranul, Laurent Fabius a subliniat: „Nu trebuie sa pierdem nicio ocazie să ne facem respectaţi“.

Aproximativ 50 de şefi de companii, majoritatea făcând parte din indicele CAC 40, au fost primiţi marţi în Ministerul Afacerilor Externe din Paris, pentru realizarea unui bilanţ după încheierea acordului de la Viena, cu privire la programul nuclear iranian.

Producătorii auto, primii beneficiari ai eliminării sancţiunilor
 

Producătorii auto, care ar putea fi printre primii beneficiari ai eliminării sancţiunilor, au început să se pregătească încă de la sfârşitul anului 2013, când au fost lansate actualele negocieri şi au fost eliminate unele sancţiuni.

Marii producători auto se grăbesc să revină pe piaţa din Iran, după acordul nuclerar al autorităţilor de la Teheran cu puterile occidentale, fostul lider de piaţă PSA/Peugeot-Citroen fiind concurat de companii precum Volkswagen Group şi Renault.

Autorităţile de la Teheran au acceptat să restrângă programul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor occidentale, dar mai trebuie eliminate unele obstacole, cum ar fi scepticismul din Congresul Statelor Unite, pe fondul opoziţiei Israelului.

La câteva ore după anunţarea acordului final, constructorul francez PSA/Peugeot-Citroen a anunţat planuri privind producţia de maşini în Iran, pentru a revendica şi apăra poziţia de lider al pieţei deţinută înainte de înăsprirea sancţiunilor în urmă cu patru ani.

Grupul german Volkswagen a anunţat, săptămâna trecută, că monitorizează situaţia, iar „paşii următori vor fi determinaţi de evoluţiile viitoare“.

„Liderii industriei sunt nerăbdători să meargă în Iran", a declarat Thomas Wuelfing, preşedintele Germela, companie de consultanţă din Hamburg specializată în comerţul din Orientul Mijlociu.

Grupul auto francez Renault, proprietarul Dacia, consideră Iranul drept o piaţă potenţială pentru noua sa gamă de automobile ultra low cost, din care un prim model, crossoverul Kwid, a fost dezvăluit în luna mai în India, a declarat pentru Reuters directorul pentru acest program Gérard Detourbet.

Kwid, un mic crossover cu un preţ de 5.000 de euro, este în prezent produs la uzina de la Chennai, sudul Indiei. Însă noua platformă CMF-A, dezvoltată pentru Renault şi Nissan, are ambiţia de a vinde peste un milion de vehicule în mai multe versiuni.
 

'Acest gen de automobil ar putea se potrivească bine pieţei iraniene', a declarat Gérard Detourbet, care înainte de a pleca la Chennai a fost artizanul gamei low cost Dacia-Renault. „Am prezentat deja maşina şi iranienii sunt interesaţi. Însă există un anumit decalaj între manifestarea interesului şi luarea unei decizii“, a spus Detourbet. Acesta a subliniat că deocamdată nu a fost luată încă nicio decizie cu privire la noile modele destinate pieţei iraniene şi nici unde vor fi asamblate, adăugând că va fi nevoie de cel puţin o lună-două pentru punerea la punct a planurilor.
 

Renault, care înainte de introducerea sancţiunilor vindea 100.000 de vehicule pe an în Iran, a continuat să fie prezent pe această piaţă graţie modelului Tondar, derivat din Logan, în primul semestru al acestui an pe piaţa iraniană fiind vândute 10.000 de astfel de automobile.

Înmatriculările auto din Iran au atins în 2011 un nivel record de aproape 1,6 milioane de vehicule, înainte de a se prăbuşi din cauza sancţiunilor. 

Producţia de vehicule din Iran a scăzut cu 1 milion de vehicule în doi ani, fiind desfiinţate 100.000 de locuri de muncă.

După relaxarea sancţiunilor în 2013, vânzările şi-au revenit la un nivel estimat în acest an la 1,2 milioane de vehicule, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive.

Eliminarea sancţiunilor ar putea permite pieţei să revină la vânzări de 1,6 milioane de vehicule în 2016, estimează analiştii, fiind posibil ca înamtriculările să atingă ulterior 2 milioane de unităţi.

Marii producători auto europeni care vor să revină în Iran vor fi concuraţi puternic de companii chineze precum Chery şi Lifar, ale căror maşini ieftine au câştigat teren în perioada sancţiunilor.

Mărcile de calitate ar trebui însă să recâştige piaţa odată cu redresarea economiei, producătorii japonezi fiind şi ei bine plasaţi, potrivit analiştilor de la IHS Automotive.

Părintele bombei atomice pakistaneze consideră că acordul cu marile puteri a salvat Iranul de la dezastru

Controversatul om de ştiinţă Abdul Qadeer Khan, cunoscut ca părintele bombei atomice pakistaneze, suspectat că a furnizat tehnologie nucleară Iranului şi Coreii de Nord, a declarat pentru Fox News că este posibil ca recentul acord nuclear între Republica Islamică Iran şi partenerii săi de negocieri occidentali să fi salvat Iranul de la dezastru - fie sub forma unei lovituri de stat din interior, fie a unui atac din exterior.
 

Într-un email trimis Fox News, omul de ştiinţă pakistanez a apreciat că, „într-un mod foarte abil şi pragmatic, conducerea iraniană şi-a salvat ţara de la o situaţie foarte proastă — numiţi-l un dezastru, dacă preferaţi“. Dacă Iranul nu ar fi acceptat acordul, „haosul ulterior ar fi lăsat cale deschisă unei lovituri de stat militare sponsorizată de Occident, la fel cum s-a întâmplat în Egipt“, susţine savantul pakistanez, despre care se ştie că a furnizat Teheranului tehnologie de îmbogăţire a uraniului.