Antony Blinken, către aliaţii europeni din NATO: Nu vă vom obliga să alegeţi între SUA sau China
0Statele Unite nu-şi vor obliga aliaţii să aleagă între „noi sau ei” în privinţa Chinei, a anunţat miercuri secretarul de stat Antony Blinken, la o reuniune a miniştrilor de Externe din NATO, relatează AFP, potrivit news.ro.
„Ştim că aliaţii noştri au relaţii complexe cu China, care nu se vor alinia întotdeauna perfect relaţiilor noastre, iar Statele Unite nu îşi vor obliga aliaţii să aleagă între noi sau ei”, a anunţat şeful diplomaţiei americane la finalul reuniunii.
Însă, spune Blinken, trebuie „să ne asigurăm că NATO se concentrează asupra Chinei şi provocărilor pe care ea le reprezintă”.
Anterior, amiralul John Aquilino avertiza că invazia Taiwanului de către China este o ameninţare reală.
Amiralul consideră că pericolul este atât de mare, încât Statele Unite trebuie să deblocheze 27 de miliarde de dolari în vederea unei consolidări „pe termen scurt şi de urgenţă” a capacităţilor sale de apărare în regiunea Asia-Pacific.
China consideră Taiwanul drept una dintre provinciile sale şi ameninţă să recurgă la forţă în cazul unei proclamări oficiale a independenţei sau în cazul unei intervenţii străine, notează AFP.
Washingtonul este cel mai puternic aliat al Taiwanului şi continuă să furnizeze armament guvernului democratic al insulei, care refuză autoritatea regimului comunist de la Beijing.
O invazie ar risca să pună în pericol credibilitatea Statelor Unite în rândul aliaţilor săi asiatici, precum Japonia sau Coreea de Sud şi Filipine, a subliniat amiralul Aquilino.
„Dacă avem un conflict în Taiwan, statutul Statelor Unite, în calitate de partener al aliaţilor noştri, se va afla în joc”, a insistat el.
Intervenţia lui Blinken la NATO are loc într-o săptămână în care Uniunea Europeană a impus sancţiuni Chinei pentru încălcarea drepturilor omului în Xinjiang, iar Beijingul a răspuns cu o decizie similară împotriva unor oficiali europeni.
UE a sancţionat luni patru oficiali chinezi cu privire la încălcarea drepturilor uigurilor - primele sancţiuni europene impuse Chinei de la un embargo asupra armamentului, în 1989, în urma reprimării în sânge a manifestaţiilor în favoarea democraţiei în Piaţa Tiananmen din Beijing.
Sancţiunile, care constau în interdicţii de călătorie şi blocarea activelor în UE, îi vizează pe directorul Biroului Securităţii Publice din Xinjiang, Chen Mingguo, acuzat de „încălcări grave ale drepturilor omului”, „detenţii arbitrare şi tratamente degradante aplicate uigurilor şi membrilor altor minorităţi etnice musulmane, dar şi încălcări sistematice ale libertăţii lor religioase”, fostul conducător al provinciei Zhu Hailun şi doi oficiali chinezi: Wang Mingshan şi Wang Junzheng.
Într-un comunicat, Ministerul chinez de Externe susţine că UE se amestecă astfel în treburile sale interne. Regimul comunist de la Beijing a răspuns cu sancţiuni împotriva a zece oficiali europeni, acuzându-i că „încalcă grav suveranitatea şi interesele” sale.
China respinge acuzaţia că încalcă drepturile omului în Xinjiang, insistând că „lagărele de muncă” din această regiune nu sunt o formă de exploatare şi de exterminare, aşa cum afirmă organizaţiile internaţionale şi experţii în domeniu, ci de luptă împotriva extremismului pe care, chipurile, l-a constatat în ultimii ani în rândul uigurilor.