Aliaţii occidentali au discutat despre garanţii pentru Ucraina

Klaus Iohannis, într-o discuţie cu Joe Biden şi Jens Stoltenberg în cadrul summitului NATO din 24 martie FOTO Administraţia Prezidenţială

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri aliaţi, între care omologii săi francez Emmanuel Macron şi român Klaus Iohannis, au discutat marţi, într-o videoconferinţă, despre cum să ofere garanţii de securitate Ucrainei în contextul războiului cu Rusia, afirmă pentru Reuters un consilier prezidenţial de la Palatul Élysée.

Preşedintele Biden s-a consultat cu o serie aliaţi pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat, marţi seara, Casa Albă. Scopul videoconferinţei a fost „să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse”, a adăugat sursa citată.

Într-un comentariu oferit pentru Reuters, un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat în format restrâns despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care această ţară nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul automat de apărare prevăzut în articolul 5.

Franţa „este gata să ofere garanţii de securitate”, a dat asigurări oficialul de la Élysée. „Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată”, a adăugat el, citat de Reuters.

Potrivit oficialului francez, aceste garanţii ar arăta mai degrabă ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi decât ca articolul 5 din tratatul fondator al NATO. Dacă articolul 5 prevede o recurgere colectivă la forţă în cazul unui atac asupra unui stat membru, clauza reciprocă UE se referă la ajutor, dar nu impune în mod expres o asistenţă militară.

Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă pentru pacea mondială, nu doar pentru Europa.

În afară de Biden, Macron şi Iohannis, la videoconferinţă au mai participat premierul Japoniei Fumio Kishida, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, premierul Italiei, Mario Draghi, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Într-un comunicat, Guvernul italian transmite că SUA şi UE au convenit, de asemenea, asupra „necesităţii creşterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancţiuni”.

Anunţul a fost confirmat atât de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, cât şi de Ursula von der Leyen. „Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”, a scris preşedinta Comisiei Europene într-un mesaj publicat pe Twitter.

În plus, potrivit Guvernului italian, există un „angajament comun de a diversifica sursele de energie”, pentru a reduce dependenţa Uniunii Europene de gazele şi petrolul importate din Rusia.

Administraţia Prezidenţială Română menţionează de asemenea importanţa creării în mod accelerat a Grupului de Luptă în România, „ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung”, şi „necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic şi economic, pentru gestionarea refugiaţilor ucraineni, dar şi în cazul unei eventuale noi crize energetice”.