Afganistan. Legământul de credinţă ce întreţine legăturile dintre Al-Qaeda şi talibani

FOTO SHUTTERSTOCK

Al-Qaeda şi militanţii talibani sunt conectaţi printr-un legământ de credinţă pe care l-a făcut prima dată Osama Bin Laden mullahului defunct Omar şi care de atunci a fost reînnoit de câteva ori, deşi talibanii nu l-au admis oficial de fiecare dată, relatează BBC.

Legământul de credinţă care reflectă angajamentul de loialitate între grupuri jihadiste şi afiliaţii lor este exprimat prin termenul arab „bay'ah” şi denotă obligaţii pentru ambele părţi. Cel care îşi asumă jurământul, în acest caz Al-Qaeda, e obligat la supunere. Renegarea legământului este considerată o ofensă gravă adusă islamului.

Astfel, Al-Qaeda ar trebui să se subordoneze liderului talibanilor ca „unui comandant al credincioşilor”.

Probabil acest angajament a fost unul din motivele care au stat la baza refuzului mullahului Omar de a-l preda pe Bin Laden americanilor după atacurile de la 11 septembrie.

Totuşi există un precedent celebru al respingerii jurământului de credinţă - afiliatul Al-Qaeda în Irak a refuzat să se subordoneze comandamentului central al grupării, ceea ce a dus la ruptura dintre ele şi crearea facţiunii Statul Islamic. De atunci cele două grupări sunt inamici îndârjiţi.

O altă grupare care şi-a luat acest angajament de loialitate faţă de talibani a fost cea a talibanilor pakistanezi. Angajamentul lor a fost din nou asumat recent, după preluarea puterii în Afganistan la 15 august.

După moartea Bin Laden, în 2011, succesorul său, Ayman al-Zawahiri, i-a jurat loialitate mullahului Omar, ca în 2014, după ce ISIS şi-a declarat califatul în Irak şi Siria, legământul să fie reînnoit.

Totuşi, mullahul era deja mort de un an la acea vreme, fapt pe care talibanii l-au anunţat oficial abia în iulie 2015. Astfel, Al-Qaeda jurase credinţă unui lider defunct.

Pe 13 august 2015, liderul grupării, Al-Zawahiri a rostit un legământ faţă de mullahul Akhtar Mohammad Mansour, prin care se angaja să „poarte jihadul pentru a elibera fiecare părticică de pământ musulman ocupat”.

La acea vreme Mansour a recunoscut imediat angajamentul luat de „liderul organizaţiei jihadiste internaţionale”, o aprobare tacită a agendei jihadiste globale a Al-Qaeda.

Or, asta ar fi în contradicţie cu mesajele transmise de talibani conform cărora implementarea legii islamicii e limitată la Afganistan în măsura în care doresc să aibă relaţii normale cu ţările vecine.

Totuşi, liderul actual al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, care a a preluat conducerea în mai 2016, după moartea lui Mansour într-un raid american, nu a recunoscut oficial un nou angajament din partea lui al-Zawahiri.

Având în vedere această incertitudine, nu se poate determina precis care sunt în prezent relaţiile dintre aceste grupări.

De la preluarea puterii, talibanii par prinşi la mijloc între două obligaţii - legăturile cu Al-Qaeda - un aliat istoric, cu care au avut conexiuni de loialitate, ce le conferă credibilitate în cercurile jihadiste din linia dură, respectiv prevederile acordului de pace încheiat cu SUA şi propriile angajamente pragmatice de guvernare.

Preluarea puterii de către talibani a fost întâmpinată cu mesaje de felicitare de Al-Qaeda şi afiliaţii lor regionali, care au lăudat şi sărbătorit „victoria” jihadiştilor afgani, reiterând fidelitatea faţă de „comandantul credincioşilor”, Akhundzada.

Talibanii nu au răspuns public acestor mesaje, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor grupări precum mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

Din Afganistan au venit veşti despre sosirea în această ţară a lui Amin al-Huq, un asociat apropiat a lui Bin Laden, sugerând că totuşi aceste legături se menţin în continuare.

În plus, Al-Qaeda întreţine legături puternice cu reţeaua Haqqani , o extensie a mişcării talibane.

Talibanii sunt astfel puşi în faţa unei dileme. Dornici de recunoaştere internaţională şi beneficile asociate ei sunt nevoiţi să respingă extremismul islamic. Pe de altă parte, nu pot da deoparte pur şi simplu o alianţă de mai bine de 20 de ani cu Al-Qaeda, întrucât riscă să înstrăineze militanţii din lina dură aflaţi în rândurile lor, ca şi alte grupări militante radicale.