La aniversarea a 5 ani de la soluţionarea cauzei România c. Ucrainei. România şi Curtea de la Haga

La data de 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat hotărârea în cauza Delimitării Maritime a platoului continental România contra Ucraina. României i-au fost acordaţi 9700 km2, adică 79,34% din zona aflată în dispută, rezolvându-se astfel un diferend ce data din 1967. Este unul din cele mai mari succese obţinute de diplomaţia românească în perioada postdecembristă. De Oana Irimia şi Cosmin Octavian

Luni, 3 februarie s-a desfăşurat la sediul Ministerului Afacerilor Externe conferinţa internaţională dedicată aniversării a 5 ani de la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Delimitării Maritime în Marea Neagră (România contra Ucraina).

Importanţa atribuită acestei hotărâri este deosebită întrucât reprezintă, în primul rând, singura situaţie în care România a recurs la arbitrajul acestei Curţi, precum şi pentru că este singura extindere de drepturi suverane şi jurisdicţie suverană a României după Marea Unire din 1918. Totodată, este unica hotărâre luată de către judecătorii Curţii în unanimitate, până în prezent. Se consacră, astfel, tăria argumentelor echipei României, conduse de Bogdan Aurescu, cât şi bogata experienţă a juriştilor români în probleme de drept al mării. De altfel, argumentaţia şi modul de delimitare au fost preluate de jurisprudenţa Curţii în alte cauze, precum Nicaragua c. Columbia. Mai mult decât atât, după cum a remarcat, în timpul conferinţei, distinsul profesor Alain Pellet, consilier principal şi avocat al României în această cauză, hotărârea dată în procesul delimitării din Marea Neagră a fost citată şi de către Tribunalul internaţional al Dreptului Mării în cauzele Myanmar c. Bangladesh şi Peru c. Chile.

Discursurile de deschidere a conferinţei aniversare au fost ţinute de către Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Kenneth Keith, judecător la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga începând din 2006,  şi Bogdan Aurescu, fost agent al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, actualmente Secretar de Stat pentru Afaceri Strategice.

În intervenţia sa, ministrul de Externe a subliniat semnificaţia acestui caz - cea de consacrare a forţei dreptului internaţional de a soluţiona pe cale paşnică diferendele îndelungate dintre state -, în acest caz, diferendul datând din 1967, când negocierile se purtau cu Uniunea Sovietică. Totodată, ministrul Corlăţean a amintit de angajamentul asumat prin Programul de Guvernare cu privire la acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii de la Haga, anunţată cu ocazia Reuniunii la nivel înalt cu privire la statul de drept la nivel naţional şi internaţional din data de 24 septembrie 2012.

În context, judecătorul Kenneth Keith a amintit importanţa României în dezvoltarea dreptului internaţional cât şi în organizarea predecesoarei Curţii de la Haga - Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională -, prin prisma contribuţiei pe care au adus-o de-a lungul timpului reprezentanţi ai României, printre care distinsul diplomat român, Nicolae Titulescu, profesorul şi judecătorul Demetru Negulescu sau Vespasian Pella, unul dintre întemeietorii conceptelor de drept internaţional penal şi curte penală internaţională. Totodată, a fost fundamentală contribuţia României la lucrările pregătitoare ale Convenţiei de la Montego Bay din 1982, convenţie desfăşurată sub auspiciile ONU şi care  reprezintă nucleul dreptului internaţional al mării.

Bogdan Aurescu a subliniat, printre altele, necesitatea utilizării dreptului internaţional drept opţiune strategică pentru România întrucât reprezintă un mijloc eficient de realizarea a intereselor naţionale, fapt demonstrat prin însăşi desfăşurarea acestui diferend începând cu 1967 şi încheierea sa într-un mod echitabil şi acceptat de către ambele părţi.

Totodată, a analizat aportul adus de către acest caz la modalităţile de soluţionare a conflictelor dintre state şi a exprimat disponibilitatea României în oferirea de expertiză în vederea soluţionării disputelor asupra delimitărilor maritime din zona extinsă a Mării Negre, din Marea Caspică, Adriatică şi Mediterană. În privinţa disputei dintre România şi Ucraina cu privire la construirea acesteia din urmă a Canalului Bastroe, Bogdan Aurescu a amintit importanţa ajungerii celor două părţi la decizia de a apela la arbitrajul internaţional pentru a ajunge la o soluţie echitabilă. Totodată, acesta a amintit faptul că România a fost primul stat care a apelat la Comisia de  Anchetă a Convenţia ESPO în vederea obţinerii unui aviz în domeniul dreptului mediului, ocazie cu care a fost confirmată îngrijorarea că o asemenea construcţiei ar periclita într-un mod vital biodiversitatea în zona Deltei Dunării.

*

Programul conferinţei aniversare s-a împărţit în două sesiuni de discuţii, prima fiind dedicată analizei semnificaţiei şi efectelor deciziei Curţii de la Haga în cauza România c. Ucraina. În această primă parte au luat cuvântul profesorul Alain Pellet, avocat al României în procesul de la Haga, profesorul Jean-Pierre Cot, judecător ad-hoc, din partea României, în acelaşi proces, Cosmin Dinescu, co-agent al României înaintea Curţii Internaţionale de Justiţie, în prezent ambasador al României în Croaţia şi Mihnea Constantinescu, Reprezentantul Special pentru Securitate Energetică al Guvernului României. 

Cea de-a doua a fost dedicată aportului României la activitatea întâi a Curţii Permanente de Justiţie Internaţionale, apoi a Curţii Internaţionale de Justiţie actuale, concluzionând cu discuţia iniţiată de către Ion Gâlea, Director General pentru Afaceri Juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la efectele unei viitoare declaraţii a României de recunoaştere a jurisdicţiei obligatorii a Curţii de la Haga. Cu această ocazie, profesorul Alain Pellet a declarat hotărârea Curţii în cauza România c. Ucraina drept un punct de reper fundamental pentru jurisprudenţa internaţională, un moment în care este consacrată drept regulă stabilirea unei linii unice de delimitare care să despartă platoul continental/zona economică exclusivă de alte spaţii maritime ale unui alt stat prin trasarea unei linii de echidistanţă şi cu respectarea proporţionalităţii şi a echităţii.

În cinstea acestei ocazii deosebite pentru politica externă a României cât şi pentru Curtea de la Haga şi dreptul internaţional, a fost inaugurată şi o emisiune filatelică aniversară, Marea Neagră, istorie nescrisă realizată de către Romfilatelia, dedicată hotărârii din data de 3 februarie 2009, într-un tiraj total de 16 980 de timbre. 

Seria dezbaterilor publice dedicate necesităţii şi a implicaţiilor acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii de la Haga de către statul român s-a încheiat cu conferinţa de la Bucureşti, din 14 iunie 2013, cu participarea preşedintelui Curţii, judecătorul Peter Tomka. Proiectul de lege încă nu a fost supus aprobării Parlamentului.

Oana Iulia Irimia urmează masterul de Studii de dezvoltare şi etica relaţiilor internţionale din cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti şi continuă studiile în domeniul dreptului european şi internaţional

Cosmin Octavian a terminat Facultatea de Comerţ, la ASE, şi studiază dreptul la Universitatea Bucureşti 

Amândoi efectuează, în prezent, un stagiu în redacţia Foreign Policy România.