Oportunitatea Edward Snowden

Edward Snowden în timpul întâlnirii cu activiştii pentru drepturile omului, desfăşurată în aeroportul din Moscova. FOTO: Reuters

Destinaţiile alese de Edward Snowden  în încercarea de a se proteja de guvernul SUA, din momentul când a generat scandalul NSA prin dezvăluirile întreprinse, au produs efecte la nivel diplomatic în relaţiile dintre China şi SUA, precum şi între Rusia şi SUA. O strategie comună a celor două guverne, criticate în dese rânduri de administratia americană, atrage atenţia.

Episodul 1: Şederea din Hong Kong

Snowden a aruncat o umbră asupra noii relaţii chino-americane imediat după reuniunea şefilor de stat Xi şi Obama. Atacurile cibernetice, o armă frecvent utilizată de către guvernul SUA pentru a acuza China, s-au dovedit a fi propriul călcâi al lui Ahile. Cu câteva zile înaintea dezvăluirilor lui Snowden, guvernele din China şi SUA au anunţat că vor avea loc întâlniri regulate pe tema siguranţei Internetului. Conform ediţiei online a New York Times, discuţiile periodice privind criminalitatea informatică şi spionajul industrial urmau să înceapă în luna iulie.  Aceasta a fost o primă încercare diplomatică de a reduce tensiunile dintre cele două ţări, în domeniul atacurilor pe internet, care au precedat dezvaluirile lui Edward Snowden.

În urma dezvăluirilor, China a criticat neobişnuit de puternic SUA. „Statele Unite ale Americii s-au transformat dintr-un model, atunci când vine vorba de drepturile omului, într-un spion de date private” a scris ziarul de stat The People’s Daily în editia în limba engleză. Într-un comentariu pe prima pagină a ziarului s-a adus un omagiu fostului angajat al serviciilor secrete Edward Snowden. „El a avut curajul de a îndepărta masca de ipocrizie de pe chipul Statelor Unite.” The People’s Daily este ziarul oficial al Partidului Comunist şi este considerat purtător de cuvânt al guvernului chinez.

Ca urmare a atitudinii Beijingului, lui Edward Snowden i s-a permis să părăseasca Hong Kong-ul pe cale aeriana, iar administraţia din Hong Kong nu a întreprins nimic pentru a-l aresta, cu toate că guvernul SUA a înaintat o cerere de extrădare (între Hong Kong şi SUA există acord de extrădare). Motivul oficial al refuzului arestarii l-a constituit formalitatea cererii de extrădare - care nu ar fi fost făcută în acord cu prevederile legale din Hong Kong.

Episodul 2: Staţionarea în aeroportul din Moscova

Din data de 23 iunie Edward Snowden s-a aflat în zona de tranzit a aeroportului Sheremetyevo din Moscova pentru aproximativ o lună de zile. Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate SUA, Caitlin Hayden, a menţionat în acea perioadă că Rusia avea „o baza legală clară” pentru a-l expulza pe Snowden, ca urmare a acuzaţiilor de spionaj si a documentelor sale de călătorie expirate (SUA i-a revocat paşaportul) şi a cerut mai departe guvernului de la Moscova să continue „cooperarea bună în materie de aplicare a legii, de care s-au bucurat cele două ţări după atentatul de la maratonul din Boston”. În privinţa cererii, Vladimir Putin  a declarat că Rusia nu îl va extrăda pe Snowden Statelor Unite deoarece „este un om liber care se afla în zona de tranzit a aeroportului”, o zonă care nu aparţine nici unui stat şi deci nu stă sub incidenţa autorităţii de la Moscova.  Acesta a respins acuzaţiile SUA, conform cărora Moscova ar adaposti un fugar. (The Guardian)

Episodul 3: Azil în Rusia

Whistleblowerul Edward Snowden a obţinut la 1. august azil în Rusia. Relaţia ruso-americană  a ajuns la un nou punct scăzut, după ce preşedintele american Barrack Obama şi-a anulat întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, ce trebuia să aibe loc la Moscova cu ocazia summitului G20 ce se va desfăşura la St. Petersburg în septembrie. Ca motiv pentru refuz, Casa Albă a comunicat că nu există suficiente progrese în relaţia dintre Rusia şi SUA. „Decizia Rusiei de a-i oferi azil temporar lui Snowden a înrăutăţit relaţiile şi aşa problematice dintre cele două ţări”, a menţionat consilierul pe securitate naţională, Ben Rhodes.

Linia comună

Cine caută protecţie faţă de SUA se va refugia la rivalii sau duşmanii acestora. Ruta aleasă de Snowden - via Hong Kong şi Moscova - pentru a evita extrădarea către Statele Unite a provocat o criză diplomatică între cele două guverne şi cel de la Washington. Cu toate că guvernul de la Beijing a declarat că nu a avut nimic de a face cu plecarea lui Snowden din Hong Kong, iar cel de la Moscova a declarat în primă instanţă că Snowden nu se afla pe teritoriul sau, ci în zona de tranzit a aeroportului, un spaţiu neutru, pentru a-i acorda pe urmă azil, ambele guverne au fost conştiente de oportunitatea ivită - de a atenţiona guvernul SUA asupra limitelor puterii de care dispune.

China a avut o şansă deosebită, având în vedere că este acuzată de luni de zile că ar sta în spatele atacurilor cibernetice asupra instituţiilor americane. În urma dezvăluirilor lui Snowden, SUA este prezentată acum ca agresor în domeniul atacurilor cibernetice şi ca ipocrit - după acuzaţiile lansate în urmă cu cateva luni.” În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice, guvernul de la Beijing a dat dovadă de ingeniozitate prin felul cum a tratat şederea lui Snowden în Hong Kong. Pe de o parte a evitat înclinarea în faţa Washingtonului, prin extrădarea lui Snowden, iar pe de altă parte a evitat împovărarea peste masură a relaţiilor cu SUA, prin facilitarea părăsirii Hong Kongului.” (Die Zeit).

Pentru Rusia, rivalul clasic al SUA, escala din aeroportul din Moscova a reprezentat o oportunitate de a-şi continua politica de opoziţie faţă de Washington. „În acest caz este vorba de o anumită simbolistică, mai puţin de diferenţe de interese. Rusia trebuie să se poziţioneze ca putere de sine stătătoare, care poate sa le arate americanilor graniţele puterii SUA.” a scris cotidianul saptamanal Die Zeit. Ajutorul oferit de Rusia oamenilor care dezvăluie şi condamnă acţiunile serviciilor secrete din vest face parte din tradiţia Moscovei. Astfel a putut de exemplu să publice fostul agent britanic Richard Tomlinson cartea „The Big Breach” în 2001 în Rusia.   

Până în momentul de faţă Edward Snowden a reusit să călătorească nestingherit, cu toate eforturile americane de a-l prinde. Neputinţa arătată de guvernul de la Washington în încercarea de a-l aresta pe Snowden denotă nu doar greutăţile încercării de a prinde un fugar internaţional, inamic public al Casei Albe, ci mai degrabă sentimentul că SUA se află într-o constelaţie „singur împotriva tuturor”.

Zaharia Clitan - Intern Foreign Policy România