Ucraina: războiul n-a reuşit să rupă legăturile economice cu Rusia
0
De la izbucnirea conflictului din Ucraina s-a repetat că fabricile din Donbass nu pot supravieţui fără comenzile din Rusia. Dependenţa este însă la fel de valabilă şi pentru industria din restul ţării. „Pe de-o parte da, ne sunt duşmani, dar n-am oprit comerţul. Am 1.000 de angajaţi la uzină. Trebuie să mănânce şi să-şi hrănească familiile”, rezumă sec un director de fabrică din Berdiciv, oraş aflat la peste 700 de kilometri vest de Doneţk.
Fabrica Progresul din Berdicev încă are pe frontspiciul sediului o stea mare, roşie. Sentimentul general din oraş este însă exact pe dos, notează jurnaliştii „The Wall Street Journal” un reportaj despre dependenţa industriei ucrainene de afacerile cu Rusia. Statuia lui Lenin din Berdicev a fost dărâmată, iar activiştii au acoperit cu galbel şi albastru cuvântul „Rusia” din emblema unui lanţ bancar.
Directorul Progresului face însă eforturi pentru a-i convinge pe ruşi să cumpere în continuare utilajele industriale produse aici.
„Europa nu stă după noi. Nu este nevoie de noi acolo. Încercăm să intrăm pe piaţa europeană, însă cota noastră este foarte restrânsă şi nu creşte”, spune Ihor Şcesniakov, directorul fabricii, ucrainean în vârstă de 46 de ani. „Pe de-o parte da, ne sunt duşmani, dar n-am oprit comerţul. Am 1.000 de angajaţi la uzină. Trebuie să mănânce şi să-şi hrănească familiile”, continuă acesta.
În ciuda eforturilor Guvernului de la Kiev de a rupe legăturile economice cu Moscova, realitatea este că astfel de fabrici fac eforturi pentru a-şi impulsiona afacerile cu Rusia. Principalul motiv este, aşa cum se repetă de la izbucnirea conflictului şi aşa cum sunt convinşi separatiştii sinceri din estul Ucrainei, că industria învechită a Ucrainei, cu infrastructura sovietică, nu este competitivă în Europa.
„Tehnologia folosită în Europa este de câteva ori mai performantă”, explică Ghenadie Losovski, directorul adjunct al fabricii Progresul.
În primul trimestru din 2015, exporturile Ucrainei în Rusia au scăzut cu 61,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea lor ajungând la un miliard de dolari. În acelaşi interval, exporturile către UE au scăzut cu o treime, atingând pragul de trei miliarde de dolari, a anunţat vineri biroul de statistică al Ucrainei. În primele trei luni ale anului, Produsul Intern Brut al Ucrainei a înregistrat o contracţie de 17,6%, iar producţia industrială a avut o scădere de 20% faţă de primul trimestru din 2014.
Cel mai puternic afectate au fost fabricile din Donbass, lovite de bombardamente sau care nu mai au acces la aprovizionare cu materii prime, însă fabrici din toată Ucraina au de suferit de pe urma pierderii pieţei ruseşti.
Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este producătorul de avioane Antonov, a cărui expertiză în domeniul transporturilor aeriene de mare tonaj este cunoscută în întreaga lume. Pe măsură ce cooperarea militară dintre Ucraina şi Rusia s-a încheiat, Antonov a început să aibă probleme. Recent, compania a ratat un contract de 150 de milioane de dolari, prin care se angajase să le livreze ruşilor avioane An-148. Între timp, ruşii şi-au găsit un alt furnizor. Iar problemele legate de comerţul exterior sunt dublate de o serie de dezechilibre grave pe plan intern.
Salariile ucrainenilor, în picaj
Vânzările cu amănuntul – unul dintre cei mai relevanţi indicatori economici pentru starea gospodăriilor şi nivelul de trai – au scăzut cu aproape 20%. Asta în primul rând din cauza ratei uriaşe a inflaţiei, de peste 14%. Asta înseamnă şi o prăbuşire a câştigurilor salariale reale. Analiştii se aşteaptă ca rata inflaţiei să continue să crească în următoarele luni, în contextul în care cursul monedei naţionale – hrivna – nu a putut fi stabilizat, în ciuda lichidităţilor injectate de banca centrală în piaţă pentru a controla rata de schimb.
În anii 1980, Progresul era principalul angajator din Berdicev - în jur de 80.000 de oameni lucrau la fabrică, dintre care 7.600 locuiau în blocurile de lângă uzină. Cea mai mare parte a producţiei - filtre folosite în industria metalurgică - erau exportate în Rusia.
Fabrica a supravieţuit cu greu căderii URSS, iar în 2013 afacerile abia începeau să-şi revină, după criză, povesteşte directorul. Atunci, Moscova a început „să bage beţe-n roate”, pe măsură ce Ucraina începea să se apropie de UE. Unele piese produse la Progresul au primit interdicţie la import în Rusia, controalele vamale au devenit tot mai rigide, iar companiile ruse au fost încurajate de Kremlin să cumpere piese de producţie internă. Uzina foloseşte şi componente importate, astfel că deprecierea grivnei a afectat afacerile.
În prezent, comenzile primite de Progresul de la clienţi din Rusia au scăzut cu aproximativ 60%. Chiar şi aşa, exporturile către Federaţia Rusă reorezintă jumătate din vânzările totale ale fabricii. Cei aproximativ 1.100 de angajaţi au fost trimişi în concediu fără plată, prin rotaţie. Salariul mediu lunar al unui muncitor cu normă întreagă este de 3.000 de grivne (aproximativ 150 de dolari).
Rubla cucereşte estul Ucrainei
Dacă tancurile şi armamentul greu sunt încă ţinute pe loc de armistiţiul fragil de la Minsk, rubla câştigă treptat teritorii în estul Ucrainei, scriu jurnaliştii Bloomberg. Supermarketurile din Doneţk au deschis case unde se achită numai cu ruble, biletele de autobuz şi tramvai au inscripţionate preţurile atât în grivne, cât şi în moneda rusească. Angajaţii benzinăriilor sunt plătiţi, mai nou, doar în ruble, pentru că majoritatea covârşitoare a încasărilor este în ruble.
„Toate magazinele acceptă ruble. Nu au mereu mărunt, dar îţi dau gumă de mestecat, o ţigară sau o brichetă în loc de rest”, spune Natalia, o locuitoare din Doneţk în vârstă de 36 de ani.
[<a href="//storify.com/elenadumitru/armisti-iul-din-ucraina-in-pericol" target="_blank">View the story "Armistiţiul din Ucraina, în pericol" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
