Rusia pare slăbită în timp ce tensiunile militare de la graniţele Ucrainei cresc

Acumularea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina nu este doar un mesaj pentru Kiev şi partenerii săi din NATO. „Spectacolul” de forţe se adresează şi unui public autohton.

Oficialii occidentali din serviciile de informaţii au avertizat că Rusia are aproximativ 70.000 de soldaţi în apropierea graniţei sale cu Ucraina şi că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea planifica o invazie la începutul anului viitor.

Jurnaliştii de la Deutsche Welle au făcut un reportaj într-o staţie de metrou din Moscova în care au vorbit cu oameni din popor referitor la tensiunile menţionate. 

„Noi, ruşii, nu vrem război – nimeni nu vrea. Ucrainenii sunt aceiaşi oameni ca noi, un popor slav – prietenii noştri. Dar totul este decis de politicieni de sus – fără să ţină cont de noi”, a transmis o tânără pentru publicaţia citată.

În 2014, Rusia a anexat peninsula Crimeea care aparţinea Ucrainei. Moscova i-a sprijinit, de asemenea, pe separatiştii care luptă în estul Ucrainei – deşi oficialii ruşi au negat vreo implicare directă. Peste 14.000 de oameni au murit din cauza acestui conflict.

„În timpul Uniunii Sovietice, am trăit cu toţii împreună foarte bine. Atunci totul s-a prăbuşit”, a susţinut un bărbat, adăugând că are rădăcini bieloruse şi poloneze. 

O istorie complicată

Ideea că ucrainenii şi ruşii sunt „naţiuni frăţeşti” este comună în Rusia. Din această cauză conflictul din estul Ucrainei este considerat unul emoţionant pentru mulţi – şi diferit de alte războaie purtate între grupuri etnice în spaţiul post-sovietic, cum ar fi recentele lupte pentru Nagorno-Karbakh, de exemplu.

Astăzi, cel puţin 2 milioane de ucraineni trăiesc în Rusia şi există sute de legături de familie între cele două naţiuni. Mulţi ruşi văd Kievul ca fiind locul de naştere al naţiunii ruse, deoarece capitala ucraineană de astăzi a fost centrul Kievului Rus, o federaţie medievală a popoarelor slave.

Într-un eseu publicat în iulie, preşedintele rus Vladimir Putin a mers atât de departe încât a susţinut că ruşii şi ucrainenii sunt „un singur popor” – şi că Occidentul este cel care creează o separare între naţiuni.

„Liniile roşii” ale Moscovei

Acum, Putin îşi foloseşte armata pentru a-şi exprima o obsesie reactualizată faţă de Ucraina - recenta acumulare de trupe este cea de-a doua din acest an. Mulţi analişti specializaţi în politica rusă susţin că ameninţările asupra Ucrainei sunt de fapt o strategie pentru Putin.

„Kremlinul crede că Occidentul ignoră complet interesele ruseşti atunci când Rusia foloseşte limbajul diplomaţiei. Se pare că acum Rusia a folosit instrumente militare ca mijloc de a avansa diplomaţia”, a spus Dmitri Trenin, şeful Centrului Carnegie din Moscova, pentru DW. 

Vladimir Putin s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden. După un summit bilateral din iunie, săptămâna aceasta preşedintele rus a vorbit cu omologul său american prin intermediul unei întâlniri video securizate.

Putin a insistat că aderarea Ucrainei la alianţa militară NATO ar trece de „linia roşie” a Rusiei şi cere asigurări alianţei NATO că nu se va extinde mai departe spre est, inclusiv prin includerea Ucrainei. Analistul politic Konstantin Kalachev susţine că preşedintele rus vede NATO ca pe o ameninţare reală – mai ales ţinând cont de exerciţiile militare recente ale NATO şi ale SUA în Marea Neagră, lângă peninsula Crimeea anexată, pe care Rusia o consideră teritoriul său.

„Putin vrea două lucruri: stabilitate şi suveranitate”, a susţinut Kalachev pentru DW.

O nouă Crimeea?

Însă mişcările militare ale Rusiei din apropierea Ucrainei vizează, de asemenea, un public intern, potrivit analistului politic şi fostului redactor de discursuri al lui Putin, Abbas Gallyamov. La urma urmei, anexarea peninsulei Crimeea în 2014 a dus la o creştere uriaşă a popularităţii lui Vladimir Putin (88% la acea vreme). 

Dar analistul nu crede că o invazie la scară largă a Ucrainei ar fi o mişcare care i-ar oferi popularitate lui Putin în rândul ruşilor. 

„Ruşii ştiu deja că victoriile internaţionale nu duc doar la un sentiment de mândrie naţională, ci sunt, de asemenea, urmate de repercusiuni şi de scăderea nivelului de trai”, a mai adăugat specialistul. 

Preluarea Crimeei în urmă cu şase ani a izolat Rusia la nivel internaţional, ducând la sancţiuni din partea SUA şi UE şi relaţii tensionate cu Occidentul.

Stabilitate şi suveranitate

Stepan Goncharov, sociolog de la Centrul Levada, o instituţie independentă de sondaje, susţine că majoritatea ruşilor ultimii ani i-au făcut deja să simtă că trăiesc într-o „stare de război”.

„Acest sentiment de tensiune constantă a început pună presiune asupra oamenilor. Înainte, subiectul (n.r. războiului) era ceva nou, a readus sentimentul de apartenenţă la un imperiu, parte a unei naţiuni puternice, mari”, spune Goncharov despre conflictul din Ucraina şi implicarea Rusiei în războiul din Siria. 

„Acum oamenii ar prefera să trăiască într-o ţară mai puţin ambiţioasă [pe plan internaţional], care este mai generoasă cu cetăţenii săi, o ţară mai stabilă, mai previzibilă şi mai bogată din punct de vedere economic”, a mai punctat acesta.