NATO se reuneşte de urgenţă pe fondul crizei din Ucraina. Putin denunţă „lovitura armată de preluare a puterii”
0Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe. Totodată, Vladimir Putin a denunţat „lovitura neconstituţională şi armată de preluare a puterii”.
În Crimeea, Moscova şi Kievul duc şi un război informaţional intens şi bine ţintit. Stirile şi imaginile care vin despre „hârjoana“ dintre invadatori şi „asediaţi“ este pe alocuri chiar comică, dacă nu ar avea consecinţe regionale grave asupra Ucrainei şi vecinilor săi. Într-o filmare postată pe internet apar militarii ucrainieni care au revenit în posturile de gardă de pe Aeroportul din Belbek, Crimeea. Până aici nimic deosebit dacă nu ne-ar fi descrisă cum a decurs „operaţiunea“.
Crimeea: forţe ruse au executat foc de avertisment oprind militari ucraineni să se apropie de o bază
UPDATE 12.50 În prima sa intervenţie publică pe tema situaţiei din Ucraina de la destituirea lui Ianukovici, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, marţi, că evenimentele care au dus la înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici reprezintă „o lovitură neconstituţională şi armată de preluare a puterii”. Mai mult, Ianukovici, pe care-l consideră, totuşi, preşedinte legitim al Ucrainei, nu mai are niciun viitor politic, a mai afirmat liderul de la Kremlin.
Putin a atras atenţia că „militanţii” au adus haosul în ţară şi că Ianukovici a fost de acord cu cererile opoziţiei, transmite BBC.
„Există, din punct de vedere juridic, doar un preşedinte legitim. Este clar că nu are putere. Dar, am spus-o deja şi vreau să o repet, acest preşedinte legitim din punct de vedere pur juridic este, evident, Ianukovici”, a adăugat Putin.
Pe de altă parte, el a recunoscut că „Ianukovici nu are niciun viitor politic”. „I-a spus asta. Ar fi fost ucis în Ucraina dacă nu l-am fi ajutat.”
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.
„Pentru partea rusă sunt principiale două condiţii: punerea în aplicare a acordului semnat pe 21 februarie, care prevede realizarea reformei constituţionale şi crearea unui guvern de coaliţie. În cadrul acestui proces de negociere trebuie să fie reprezentate toate forţele politice din Ucraina”, scrie presa rusă, citând o sursă din cadrul MAE al Rusiei.
Acordul dintre Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei ucrainene, semnat pe 21 februarie, prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014.
Moscova vrea să lege Crimeea de Rusia printr-un pod
Moscova a lansat proiectul vizând construirea unui pod care leagă Rusia de Crimeea, în contextul tensiunilor din peninsula ucraineană majoritar rusofonă, aflată în acest moment sub controlul soldaţilor ruşi, relatează AFP.
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret prin care încredinţează companiei publice Rossavtotor realizarea proiectului, expertiza tehnică urmând să fie finalizată până în noiembrie.
"Urmărim cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina, dar sunt decizii obligatorii", a declarat Medvedev.
Rusia şi Ucraina au semnat în 2010 un protocol în vederea unui acord privind proiectul acestui pod peste strâmtoarea Kerci, care ar urma să lege regiunea rusă Krasnodar de Crimeea.
Viitorul pod, cu lungimea de 4,2 kilometri şi lăţimea de 22 de metri, va include trotuare, o autostradă şi una sau două căi ferate. Aproximativ 20 de milioane de persoane ar putea traversa anual podul.
Costul proiectului este evaluat la 24 de miliarde de ruble (480 de milioane de euro).
Viktor Ianukovici a solicitat ajutor militar din partea Moscovei
Preşedintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, s-a adresat preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu scopul de a obţine ajutor militar "pentru apărarea populaţiei ucrainene", a afirmat luni ambasadorul rus la ONU, citat de AFP.
Exprimându-se în faţa Consiliului de Securitate, Vitali Ciurkin a citit „un mesaj" adresat de Ianukovici lui Putin în care fostul preşedinte ucrainean afirmă că „Ucraina este pe marginea războiului civil în urma evenimentelor de la Kiev".
„Vieţile sunt ameninţate (...), oamenii sunt persecutaţi", adaugă mesajul citat de ambasador.
Fostul preşedinte ucrainean „a cerut utilizarea forţelor armate ale Federaţiei Ruse pentru a proteja populaţia Ucrainei", a subliniat ambasadorul rus la ONU.
Intervenţia rusă în Crimeea are ca obiectiv "apărarea compatrioţilor şi cetăţenilor noştri", a mai declarat Ciurkin, repetând poziţia Moscovei.
Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei, chiar dacă autoritatea sa este „nesemnificativă", a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev.
Rusia a acceptat să îi asigure protecţia lui Ianukovici pe teritoriul rus, reapărut vineri pentru prima dată de la destuirea sa pentru a susţine o conferinţă de presă în oraşul rusesc Rostov-pe-Don (sud).
„Învingătorii de la Kiev vor să calce în picioare drepturile fundamentale" ale minorităţilor proruse şi "ne ameninţă compatrioţii şi flota la Marea Neagră", a insistat Ciurkin. „Acţiunile Rusiei sunt legitime", a conchis el.
Reuniunea Consiliului de Securitate a ONU, ca în anii Războiului Rece
Ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power, şi omologii săi britanic, Mark Lyall Grant, şi francez, Gérard Araud, au respins, unul după altul, argumentele Rusiei.
Iniţiativa rusă în Crimeea "nu este o misiune de protejare a drepturilor omului, ci o încălcare a legislaţiei internaţionale şi a suveranităţii Ucrainei", a afirmat Power. "Este un act de agresiune şi trebuie să înceteze", a subliniat ea.
"Nu există nicio dovadă de comitere de violenţe împotriva comunităţilor ruse sau proruse" din Ucraina", a insistat ea. "Rusia reacţionează la o ameninţare imaginară", a spus Power.
Adresându-se la Consiliul de Securitate, ambasadorul ucrainean, Iuri Sergheev, a subliniat că forţele armate ucrainene "au dat dovadă de reţinere până acum", dar el avertizat în privinţa riscului de "provocări", care ar putea fi utilizate de armata rusă pentru a ataca Ucraina. El a solicitat Consiliului "să autorizeze o mediere internaţională" în această criză.
Ambasadorul francez Gérard Araud s-a declarat "dezamăgit de această reuniune, care nu a adus nimic nou". „Am avut impresia că ne-am întors înapoi cu 50 de ani", a spus Araud. Dar, a adăugat el în faţa presei, "în 2014 nu te mai poţi comporta ca în 1968", an în care Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia.
Întrebat în legătură cu scrisoarea trimisă de Viktor Ianukovici lui Vladimir Putin, el a răspuns că "nu este un fals".
Rusia, care a solicitat această reuniune a Consiliului, nu a propus "nicio deschidere ce ar permite calmarea tensiunii", a deplâns ambasadorul britanic Mark Lyall Grant.
China a criticat dur faptul că Rusia aplică violenţa în Ucraina şi îndeamnă părţile să opteze pentru o soluţionare paşnică a conflictului. Declaraţia a fost făcută de reprezentantul Chinei la ONU, Li Baodong,
Putin le cere militarilor mobilizaţi în exerciţii în vestul Rusiei să se întoarcă în unităţi
Pe acest fundal, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat trupelor mobilizate săptămâna trecută într-un exerciţiu militar surpriză în vestul şi centrul Rusiei să se întoarcă la unităţile lor, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Russia Today.
Putin a ordonat întoarcerea lor după un raport al Ministerului Apărării care afirmă că exerciţiile s-au desfăşurat cu succes, a declarat Peskov.
Exerciţiile militare surpriză din centrul şi vestul Rusiei au fost lansate miercuri. Acestea au implicat 150.000 de millitari, 90 de avioane, 880 de blindate, 80 de nave de război şi alte echipamente grele.
Putin, care a vizitat luni baza militari Kirillovsk din regiunea Leningrad, în nord-vestul Rusiei, a asistat la ultima fază a exerciţiilor.
Manevrele, decise pe fondul crizei politice din Ucraina, au fost considerate drept un semn al unei posibile incursiuni militare masive de căre unii observatori din Occident.
Noapte liniştită în Crimeea
Locuitorii din Crimeea au avut parte de o noapte liniştită. Atacul forţelor armate ruse, anunţat anterior pentru ora 05:00, nu a avut loc. Informaţia este confirmată de espreso.tv.
Servciul de grăniceri din Ucraina informează că în apropiere de frontiera ruso-ucraineană a fost dislocată mai multă tehnică militară rusească. Forfotă mare ar fi în apropierea regiunilor de frontieră Harkov, Lugansk şi Doneţk.
Reuniune de urgenţă a NATO
NATO se va reuni de urgenţă, marţi, pentru a discuta situaţia din Ucraina, iar Obama a avertizat Moscova cu sancţiuni.
Ambasadorii celor 28 de state NATO se vor întruni la Bruxelles, într-o nouă reuniune de criză de pe tema evoluţiei situaţiei în Ucraina, la cererea Poloniei, care apreciază că securitatea sa este ameninţată, a anunţat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP.
Cele 28 de ţări membre NATO vor purta noi consultări, după ce Varşovia a invocat articolul IV al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Potrivit acestui articol, orice aliat poate cere o reuniune a Consiliului dacă îi este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea. O primă reuniune de urgenţă a Consiliului Alianţei Nord-Atlantice a avut loc duminică.
Preşedintele francez, François Hollande, a purtat discuţii telefonice, luni, cu premierul britanic, David Cameron, şi omologul său polonez, Bronislaw Komorowski, în curcul cărora a semnalat necesitatea ca „Rusia să accepte o soluţie de ieşire din criză, în baza dreptului internaţional", anunţă AFP.
Potrivit unui comunicat la Preşedinţiei Republicii, şeful statului francez şi premierul britanic au subliniat „fermitatea poziţiei adoptate de europeni, în special cu privire la luarea posibilă a unor măsuri în relaţiile dintre UE şi Rusia, în absenţa unei detensionări militare".
„Ei au semnalat de asemenea voinţa Uniunii Europene de a sprijini şi de a se angaja în eforturile de mediere internaţională, în relaţia cu ONU şi OSCE", şi au convenit "să rămână în coordonare constantă în circumstanţele prezente şi să pregătească împreună reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern europeni din 6 martie".
În cursul conversaţiei telefonice cu omologul său polonez, Hollande a amintit principiile care ar trebui să stea la baza soluţiei de ieşire din criză, şi anume "respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, recunoaşterea diversităţii etnice, lingvistice şi culturale a populaţiei ucrainene, prezervarea păcii şi securităţii pe întreg teritoriul şi organizarea de alegeri prezidenţiale în mod transparent şi incontestabil", anunţă Preşedinţia Franţei.
Premierul britanic, David Cameron, a avertizat că Rusia va trebui să facă faţă unor presiuni "diplomatice, politice, economice şi de altă natură" pentru că "a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială" a Ucrainei.
„Ne dorim mai degrabă o detensionare a situaţiei decât să vedem Rusia continuând pe calea pe care s-a angajat prin încălcarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a altei ţări. Apărarea acestui punct de vedere ne va putea conduce să recurgem la presiuni diplomatice, politice, economice şi de altă natură", a declarat şeful Guvernului britanic la reşedinţa sa din 10, Downing Street, după ce a prezidat o şedinţă a Consiliului Naţional de Securitate.
Pe de altă parte, el a calificat ca fiind "foarte îngrijorătoare" eventualitatea unui ultimatum adresat de forţele ruse militarilor ucraineni prezenţi în Crimeea, somându-i să se predea sub ameninţarea de a fi atacaţi.
Steinmeier după discuţia cu Lavrov: Nu se are în vedere o soluţie la criza ucraineană
O întrevedere "lungă şi dificilă" cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov nu a permis să se poată spune că se are în vedere o soluţie la criza ucraineană, a declarat presei la Geneva ministrul german de Externe Franz Steinmeier, citat de AFP.
"Am avut o întrevedere dificilă, lungă şi foarte serioasă dar nu a fost suficientă pentru a spune că se are în vedere o soluţie", a afirmat marţi ministrul german, după întâlnirea de luni seara cu Lavrov. "Nu pot lansa un semnal pentru a spune că suntem pe calea cea bună pentru a găsi o soluţie şi că Ucraina şi Rusia vor discuta una cu cealaltă", a declarat el.
Pe aceeaşi temă:
Ultimatumul Flotei ruse de la Marea Neagră a expirat. Nicio bază militară ucraineană atacată în Crimeea
Flota rusă la Marea Neagră a dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi la ora locală 05.00, altfel vor fi luate cu asalt, potrivit unor surse de la Ministerul ucrainean al Apărării citate de către agenţia Interfax-Ukraine. Totuşi, marţi dimineaţă, nu a avut loc nicio intervenţie cu uz de forţă, informează BBC News.
Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.
Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească
Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.
INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.
Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?
Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times, informează Agerpres.
De ce nu se mai teme Rusia de Occident Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari.
Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.
La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?
Se încarcă comentariile...
