Realegerea lui Macron, văzută ca o victorie pentru Europa

Emmanuel Macron FOTO EPA-EFE

Cel mai tânăr preşedinte al Republicii a V-a a fost reales în funcţie, la fel ca Jacques Chirac acum 20 de ani, spre uşurarea Europei şi spre furia radicalilor, atât de la dreapta, cât şi de la stânga.

Emmanuel Macron, 44 de ani, a fost reales duminică, cu 58,55 % din voturi, pentru un al doilea mandat de cinci ani la preşedinţia Franţei. La fel ca acum cinci ani, liderul progresist francez a câştigat în turul doi al scrutinului prezidenţial în faţa lui Marine Le Pen, 53 de ani, catalogată drept extremistă de dreapta. Prezenţa la vot în turul doi a fost de 71,99% din cei 48.752.500 de alegători înregistraţi, cu 2,6% mai mică decât în turul întâi.

Tabăra lui Macron a prezentat scrutinul prezidenţial, care survine cu aproape două luni înainte de alegerile legislative, ca un „referendum pentru Europa”. Acelaşi mesaj a fost transmis de trei premieri europeni cu trei zile înainte de votul decisiv. Într-un articol publicat în mai multe ziare europene, între care „El Pais” şi „Le Monde”, cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sánchez şi cel portughez António Costa au semnalat că alegerile din Franţa sunt „critice” pentru „valorile europene” şi i-au îndemnat pe votanţi să opteze pentru „candidatul democrat”. Ei nu au dat un nume de „democrat”, dar s-au referit în mod clar la un vot pentru Emmanuel Macron.

„Europa este salvată”

Presa franceză a scris timp de luni bune despre o confruntare între eurofili şi eurosceptici devenită crucială după mai bine de doi ani de pandemie şi în contextul războiului dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Deşi a renunţat la retorica ieşirii Franţei din Uniunea Europeană (UE), aşa cum pleda acum cinci ani, totuşi Le Pen propune un „program radical” care ar duce treptat la Frexit, avertiza „Les Echos”. În acelaşi timp, Macron are o viziune „profund europeană”, care apără o „Europă mai puternică”, sublinia 20Minutes.

Simbolic, Macron s-a deplasat în campanie la Strasbourg, oraş care găzduieşte sediul central al Parlamentului European. De acolo, preşedintele în exerciţiu al Franţei a denunţat politica suveranistă a lui Le Pen în stilul Ungariei lui Viktor Orban. „Naţionalismul înseamnă război”, a atras atenţia liderul de la Palatul Élysée, reluând un avertisment formulat acum 27 de ani de unul dintre predecesorii săi, François Mitterrand.

La singura dezbatere electorală avută cu Le Pen, miercurea trecută, Macron a acuzat-o pe contracandidata sa că îşi doreşte Frexit-ul, dar nu îndrăzneşte să spună deschis acest lucru. Le Pen a răspuns că îşi doreşte rămânerea ţării sale în UE, dar într-o „Europă a naţiunilor”.

„Europa este salvată”, a reacţionat Christiane, 74 de ani, într-o cafenea din Bordeaux, imediat după anunţarea exit poll-ului, care indica o victorie clară pentru Macron. „Mă bucur pentru viitorul ţării mele, dar mai ales pentru Europa, salvată pentru următorii cinci ani de extrema dreaptă”, a adăugat ea pentru France Bleu.

Victoria lui Macron a fost salutată imediat de liderii UE. „Împreună vom face ca Franţa şi Europa să progreseze”, a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă total implicată pentru o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică. Putem să contăm pe Franţa încă cinci ani”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Este „un angajament puternic în favoarea Europei. Sunt fericit că vom continua buna noastră cooperare!”, a remarcat Olaf Scholz.

În afară de UE, Macron a primit totodată mesaje de felicitare de la Kremlin şi de la Casa Albă. Dacă, într-un text laconic, Vladimir Putin i-a urat lui Macron „succes” şi „sănătate”, Joe Biden i-a transmis că este „nerăbdător să continue (cu el, n. red.) cooperarea strânsă, în special pentru susţinerea Ucrainei, apărarea democraţiei şi contracararea modificărilor climatice”.

Pentru o UE suverană

În primul său mesaj după închiderea secţiilor de votare, Emmanuel Macron a promis că va fi preşedintele tuturor şi va căuta răspunsuri şi pentru cei care au votat pentru extrema dreaptă. El a menţionat că francezii au ales „un proiect social şi verde” în aceste „vremuri tragice”. S-a declarat conştient că urmează „ani grei, istorici” şi i-a invitat pe francezi să se alăture cauzei sale pentru a „scrie istorie împreună”.

În campanie, Macron s-a pronunţat pentru „refondarea” UE „după război”. El vrea o UE suverană în mai multe domenii, de la tehnologie şi vaccinuri la comerţ şi apărare. „Avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică şi integrată şi avem nevoie de tandemul franco-german să o ghideze”, a afirmat preşedintele în exerciţiu al Franţei.

Însă, potrivit Euractiv, realegerea lui Macron ar putea să reducă leadershipul Germaniei în UE.

„Cred că Macron se impune ca o voce inevitabilă, vocea legitimă a Europei”, comentează pentru Euractiv Henning Vöpel, de la Centrul de Politică Europeană (CEP), un centru de reflecţie cu sediul în Germania.

El enumeră mai mulţi factori care ar favoriza Franţa ca lider în Europa, îndeosebi ezitările Berlinului în privinţa ajutorării Ucrainei cu arme grele şi înăspririi sancţiunilor împotriva Rusiei, precum şi izolarea sa în reforma datoriilor europene, dosar în care Emmanuel Macron îl are ca aliat pe premierul italian Mario Draghi.

În timp ce politica dusă până acum de Germania în raport cu Rusia este considerată un eşec, actualul guvern de la Berlin recunoaşte că trebuie să-şi redefinească strategiile externe şi modelul economic. „Ne aflăm într-o situaţie cu triplu risc. Am devenit prea dependenţi de energia rusă, de securitate americană şi de comerţul cu China”, a spus miercurea trecută ministrul de Finanţe ale Germaniei, Christian Lindner.

În pofida faptului că Macron dobândeşte o alură de leadership, motorul franco-german dă semne că vrea să meargă înainte. Or, poziţiile Berlinului coincid cu cele ale Parisului mai ales în ceea ce priveşte suveranitatea europeană.

„Germania este la cotitură, dar cred că Berlinul va fi la înălţimea provocării”, a declarat pentru Euractiv Marc Uzan, de la CEP Paris.

„Macron ar putea fi puntea care va ajuta Germania să-şi schimbe modelul de creştere şi probabil şi modelul geopolitic”, a conchis el.

Manifestaţii violente în Franţa

Dacă rezultatul scrutinului prezidenţial din Franţa a dus la un val de uşurare în Europa, în schimb unii francezi s-au declarat furioşi. Manifestaţii violente au avut loc duminică seara, la scurt timp după închiderea urnelor, în mai multe oraşe din Franţa, printre care capitala Paris, Lyon, Marsilia, Montpellier, Nantes, Rennes, Strasbourg, Toulouse etc. „Nici Macron, nici Le Pen”, au scandat unii protestatari, sugerând că sunt simpatizanţi ai radicalului de stânga Jean-Luc Mélenchon, liderul formaţiunii politice Franţa Nesupusă („La France Insoumise”). Clasat pe locul trei în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, cu 22% din voturi, Mélenchon, 70 de ani, are un nou obiectiv: obţinerea postului de premier în urma alegerilor legislative din 12 şi 19 iunie.