Putin trece forţele nucleare „de descurajare” ale ţării în stare de alertă

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat trecerea în stare de alarmă a "forţelor de descurajare" nucleară. Între timp, Ucraina a acceptat oferta de dialog a Rusiei, iar Germania a decis sa livreze arme Ucrainei.

Iată principalele informaţii pe scurt:

• Putin ordonă trecerea în stare de alertă a forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei
• Ucraina acceptă negocieri cu Rusia
• Lupte grele în Ucraina
• Băncile ruseşti excluse din SWIFT
• Germania livrează arme Ucrainei
• Avioanele ruseşti nu mai au acces în spaţiul aerian al tot mai multor ţări
• Arestări la proteste anti-război în Rusia

Putin a explicat că ar fi luat această măsură din cauza "comportamentului agresiv" al NATO şi al sancţiunilor economice impuse de occident. "Ordon ministrului Apărării şi şefului statului major general trecerea în stare de alertă maximă a forţelor de descurajare ale armatei ruse", a anunţat Putin într-o discuţie televizată cu liderii militari ai ţării. Aşa-numitele forţe de descurajare ale Rusiei pot include şi arsenalul nuclear al ţării. 

Moscova dispunde de al doilea arsenal nuclear ca mărime din lume şi are o rezervă uriaşă de rachete balistice - acestea formează fundamentul "forţelor de descurajare" ale ţării.

Ucraina acceptă negocieri cu Rusia

Între timp, biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că Kievul a acceptat oferta de dialog a Moscovei. Delegaţiile rusă şi ucraineană se vor întâlni la graniţa dintre Ucraina şi Belarus. Nu există precondiţii.

Ucraina a respins iniţial oferta Rusiei de negocieri în Belarus. Belarus este la rândul ei implicată în invazia rusă din Ucraina, întrucât trupele ruseşti au atacat şi de acolo Ucraina, a arătat preşedintele Volodimir Zelenski. Acesta ar fi discutat între timp telefonic cu liderul din Belarus Alexander Lukaşenko.

Lupte grele în Ucraina

Armata ucraineană se află în numeroase locuri sub un asediu masiv al trupelor ruseşti. Dimineaţă au avut loc confruntări grele lângă aeroportul Vasilkovo, într-o suburbie a capitalei Kiev. Potrivit părţii ucrainene, soldaţii ruşi ar fi avansat în oraşul Harkov, din nord-estul ţării. Este al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, cu 1,5 milioane de locuitori. Potrivit guvernatorului Oleh Sinegubov, vehiculele militare ruseşti s-ar afla inclusiv în centrul metropolei. Militarii ucraineni încearcă să le ţină piept. Armata rusă a anunţat că ar fi izolat complet oraşele din sud Herson şi Berdiansk.

Lângă Kiev arde un depozit de ţiţei

Lângă Kiev, a fost atacat cu rachete un depozit de combustibil. La Harkov ar fi explodat o conductă de gaz iar la Vasilkiv ar arde un depozit de ţiţei, potrivit părţii ucrainene, care a mai anunţat că luptele ar fi afectat şi un depozit de deşeuri radioactive. Lupte grele au loc şi la Luhansk. Toate aceste informaţii nu pot fi confirmate din surse independente.

Potrivit viceministrei ucrainene a Apărării Hanna Malyar, armata rusă ar fi pierdut până acum 4300 de soldaţi în agresiunea asupra Ucrainei. Ea a adăugat că aceste informaţii sunt verificate în prezent. Pe pagina ei de Facebook, responsabila de la Kiev a mai scris că trupele ruse ar mai fi pierdut 146 de tancuri, 27 de avioane şi 26 de elicoptere.

Băncile ruseşti excluse din sistemul de plăţi SWIFT

SUA, Franţa, Canada, Italia, Marea Britanie, Comisia Europeană şi Germania au decis sancţiuni şi mai dure împotriva Rusiei. Numeroase bănci ruseşti, sancţionate deja de comunitatea internaţională, au fost excluse din sistemul internaţional de plăţi bancare SWIFT, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit. Astfel, ele nu ar mai avea acces la fluxurile de capital internaţionale. La lista de excluderi ar putea fi adăugate şi alte instituţii bancare ruseşti. 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sancţiunile vor lovi puternic în capacitatea preşedintelui rus Putin de a-şi finanţa maşinăria de război, izolând şi mai mult Rusia pe plan internaţional.

Putin va fi împiedicat să-şi utilizeze sursele de finanţare iar posibilităţile financiare ale oligarhilor ruşi sunt de asemenea mult reduse. Măsurile vor avea efecte masive asupra economiei ruseşti. Putin ar fi luat-o pe drumul de distrugere a Ucrainei, dar va distruge simultan şi viitorul propriei ţări.

Dublă schimbare de macaz a Germaniei

Germania a schimbat sâmbătă direcţia în două aspecte majore: a renunţat la reţinerile privind excluderea Rusiei din SWIFT şi a acceptat să livreze arme de apărare Ucrainei. 

Berlinul a anunţat sâmbătă că va trimite 1000 de aruncătoare de grenade antitanc şi 500 de rachete Stinger în Ucraina. În plus, va fi exportat în Ucraina şi echipament militar german livrat Olandei şi Estoniei.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat că "Atacul Rusiei asupra Ucrainei marchează un punct de cotitură." Întreaga ordine mondială postbelică ar fi acum ameninţată. "În această situaţie, ne vedem obligaţi să sprijinim cum putem Ucraina pentru a se apăra în faţa invaziei armatei lui Vladimir Putin."

Preşedintele Zelenski, adresându-se ucrainenilor

Preşedintele ucrainean Zelenski a salutat pe Twitter decizia germanilor: "Tot aşa, domnule cancelar Olaf Scholz".  

Duminică are loc o şedinţă specială a Bundestag pe tema războiului din Ucraina. Cancelarul Scholz va susţine o declaraţie guvernamentală.

Spaţiu aerian închis pentru avioanele ruseşti

Germania şi-a urmat partenerii europeni şi într-o altă chestiune: spaţiul aerian german va fi închis pentru avioanele ruseşti. Ministrul german al Transporturilor Volker Wissing (FDP) ar fi de acord cu acest pas. Companiile aviatice Lufthansa şi KLM nu vor mai folosi de asemenea spaţiul aerian rusesc în următoarele şapte zile.

Rusia vrea să intensifice atacurile

Moscova susţine că Ucraina refuză negocierile, fapt pentru care atacurile ruseşti se vor intensifica, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de agenţia Interfax. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podolak dezminte informaţiile propagate de Kremlin: "Comentariile lor cum că noi am fi respins negocierile sunt doar parte din tactica lor".

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut concetăţenilor să continue rezistenţa. Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, locuitorilor Kievului le-ar fi fost înmânate 25.000 de arme automate şi zece milioane de gloanţe. Zelenski a cerut de asemenea excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU.

"Grupuri de sabotaj în oraş"

Situaţia din Kiev ar fi "complicată şi tensionată", a scris pe Telegram primarul metropolei Vitali Kliciko. "Duşmanul nu a reuşit să intre în oraş, dar aici operează grupuri de sabotaj." Soldaţii ruşi ar ataca cartierele rezidenţiale ale capitalei, arată Kliciko.

Guvernul de la Moscova dezminte vehement că ar ataca civili ucraineni. Informaţiile nu pot fi verificate din surse independente.

Protestatari anti-război brutalizaţi de forţele de securitate la Sankt Petersburg

Arestări ale demonstranţilor anti-război în Rusia

În toată lumea au loc proteste anti-război - inclusiv în Rusia, unde este foarte periculos să protestezi împotriva acţiunilor Kremlinului. Fotografii ale agenţiilor de presă arată cum forţele de securitate au arestat demonstranţi sâmbătă la Sankt Petersburg.

În ultimele zile, în Rusia ar fi fost deja arestaţi peste 3000 de demonstranţi anti-război. Grupul civic OWD-Info a relatat despre cel puţin 3093 de arestări în ultimele trei zile.

Forţele de ordine ruseşti acţionează deosebit de brutal împotriva protestatarilor iar autorităţile avertizează populaţia să nu participe la demonstraţii neaprobate, motivând că ar fi vorba de măsuri anti-coronavirus.

Articol publicat de Deutsche Welle