Propaganda rusă în spaţiul Parteneriatului Estic ca la ea acasă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Propaganda prin posturile tv de limba rusă are cel mai puternic impact
Propaganda prin posturile tv de limba rusă are cel mai puternic impact

Eforturile ţărilor de a lupta cu propaganda rusă nu prea dau rezultate, iar prin intermediul mass-media regimul de la Kremlin continuă să influenţeze atât populaţia din regiune, cât şi entuziasmul acestor ţări pentru UE.

Fostele republici sovietice Moldova, Ucraina, Georgia şi Armenia continuă să fie puternic influenţate de mass-media rusă. Prin manipulare, în statele din zonele strategic importante pentru Kremlin, acestea promovează la nivelul opiniei publice un curent de respingere a modelului democratic occidental. Astfel, potrivit organizaţiei "Reporteri fără frontiere”, alături de alte probleme interne, aceasta influenţează puternic libertatea mass-media din ţările respective, Republica Moldova situând-se anul trecut pe locul 80 din 180 de ţări, Ucraina pe 102, Georgia pe 74 şi Armenia pe 79.

Rămasă ca o ”moştenire” a imperiului sovietic, mass-media din Federaţia Rusă rămâne infiltrată pe teritoriul ţărilor Parteneriatului Estic, promovând intens politica şi liderul de la Kremlin. Astfel, o infogramă realizată de portalul german ”Dekoder” privind rezultatele recentelor alegeri prezidenţiale arată că Vladimir Putin a avut o puternică susţinere din partea cetăţenilor ruşi care trăiesc în aceste ţări. Putin a obţinut o victorie de 95,5% în Republica Moldova, ţara devenind astfel lider mondial printre statele din străinătate în care acesta a obţinut cel mai mare procentaj. Nici în Ucraina ”simpatia” faţă de liderul de la Moscova nu a fost mult mai mică, acesta obţinând 86,1% de voturi ale populaţiei cu cetăţenie rusă, iar în Armenia Putin a luat 86,6%.

Legea anti-propagandă încă nu funcţionează

La 12 februarie 2018 în R. Moldova a intrat în vigoare o nouă lege prin care au fost interzise buletinele de ştiri şi programele analitice ale posturilor TV din Federaţia Rusă, retransmise la Chişinău. Mai multe companii au primit deja amenzi pentru încălcarea acestei legi. Cu toate acestea, prevederea deocamdată nu a scăzut din ratingurile de audienţă a acestor posturi. Astfel, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje ”IMAS-INC Chişinău”, moldovenii continuă să privească posturile TV ruseşti sau să se informeze din mass-media de la Moscova. Clasamentul preferinţelor printre canalele TV arată că postul Prime TV, care retransmite principalul canal rusesc Pervîi Kanal, se află în topul audienţei cu 42%, RTR Rossia cu 25% este pe poziţia a patra, iar NTV Moldova pe şase cu 20%. Totodată, întrebaţi dacă obişnuiesc să urmărească ştirile difuzate de mass-media ce provin din Rusia, 69% au răspuns ”Da”, iar 39% de moldoveni au declarat că au multă încredere în aceste surse mediatice.

image

Doru Petruţi: Efectele recentei legi nu vor fi resimţite imediat.

Doru Petruţi, directorul instituţiei care a realizat sondajul, crede că efectele recentei legi nu vor fi resimţite imediat, pentru că e o lege care se referă doar la un anumit tip de program, iar moldovenii preferă divertismentul şi filmele dublate în limba rusă.

”În primul rând trebuie să începem de la principalul factor de consum şi anume limba. A consuma mass-media în limba rusă înseamnă îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor de a vorbi şi de a gândi în limba respectivă. Acesta este un lucru important deoarece are legături cu educaţia şi cu valorile consumatorilor. În consecinţă, avem un consum şi o preferinţă pentru informaţia on-line în limba rusă şi aici se remarcă o pondere în continuare foarte ridicată. Avem aproape 56% de utilizatori care caută informaţie pe site-urile ruseşti şi o vastă varietate care consumă produse TV în această limbă, iar cu excepţia ştirilor şi dezbaterilor, toate celelalte tipuri de programe sunt în topuri. Un alt aspect este legat de preferinţele oamenilor de a privi filmele dublate cu voce rusă. Procentul acesta nu va scădea în viitorul apropiat, iar din punct de vedere sociologic aceste procese pot dura şi o generaţie. Nu aş fi atât de optimist să spun că noi vom avea schimbări semnificative, că acest proces se va schimba doar pornind de la o prevedere legislativă pe o arie foarte îngustă”, a declarat pentru DW sociologul.

Metode agresive de propagandă

Din toate ţările Parteneriatului Estic, Ucraina rămâne a fi una dintre cele mai afectate de propaganda dusă prin mass-media rusă. Totuşi, în 2014 Kievul a interzis 14 posturi TV din Federaţia Rusia, deoarece potrivit oficialilor, ştirile de televiziune jucau un rol decisiv în percepţia publică privind conflictul din estul Ucrainei, unde populaţia majoritar vorbitoare de limbă rusă urmărea buletinele de ştiri ale canalelor ruse. Kievul declara atunci deschis că posturile interzise sunt fie conduse direct de statul rus sau deţinute de companii cu legături strânse cu Kremlinul. În pofida mai multor metode de reducere a influenţei Moscovei în nordul şi estul ţării, televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente, iar cercetătorii estimează că 30% din conţinutul media este de producţie rusească.

Roman Shutov, consilier al Centrului Baltic pentru Excelenţă în Media din Kiev, este de părere că tactica agresivă a Federaţiei Ruse este susţinută de dorinţa politică a regimului rus de a susţine şi a-şi manifesta poziţia fermă în cazul războiului din estul ţării.

image

Roman Shutov: Este nevoie de a creşte nivelul de profesionalism al jurnaliştilor ucraineni.

”Scopul propagandei ruse este de a face Ucraina să înceteze să lupte şi să îşi păstreze integritatea. Această propagandă nu este numai despre promovarea lui Putin sau Moscova, ci loveşte în chestiunile interne. Ea are scopul să micşoreze încrederea în guvernarea noastră şi să ne facă să credem că statul ucrainean este unul falit, să mărească nivelul de pesimism în rândul nostru şi să nu mai credem că există un viitor bun la noi în ţară. Este important de spus că mass-media rusă nu este agentul cheie al propagandei ruse. O problemă mare este faptul că media ucraineană este condusă de oligarhi care sunt apropiaţi Kremlinului şi au o influenţă mare în ţară. Aceste surse mass-media susţin narativele că strategia Rusiei este una benefică pentru noi. Restricţiile impuse de guvernarea noastră au demonstrat că nu îşi au efectul, deoarece există o sumedenie de surse on-line de informare. Soluţia pentru a lupta cu această propagandă trebuie să fie una de lungă durată. Ea are trei dimensiuni. Prima ţine de dezvoltarea educaţiei mediatice. Oamenii trebuie să cunoască cum propaganda lucrează şi să înceapă a gândi critic. Al doilea ţine de îmbunătăţirea situaţiei economice în ţară, care ar asigura şi o creştere a independenţei financiare a mass-media. Şi ultimul, este nevoie de a creşte nivelul de profesionalism al jurnaliştilor ucraineni”, a declarat expertul în exclusivitate pentru DW.

O situaţie similară se constată şi în Armenia, unde din cauza netransparenţei proprietăţii mass-media, canalele de propagandă rusă pătrund cu uşurinţă pe piaţă şi dezinformează cetăţenii privind intenţiile ”nobile” ale Federaţiei Ruse pe plan extern. Gegham Vardanyan, expert al Centrului pentru Iniţiative Media din Erevan, susţine că interesul Moscovei este de a menţine pe orbita sa de influenţă Armenia, iar mass-media joacă un rol crucial în acest proces.

image

Gegham Vardanyan: Interesul Moscovei este de a menţine pe orbita sa de influenţă Armenia.

”Mass-media rusă au o prezenţă foarte masivă în Armenia. Majoritatea posturilor TV ruseşti sunt prezente atât în eter, cât şi în pachetele companiilor ce transmit prin cablu, cum ar fi Pervîi Kanal sau Rossia 24. O cauză este cerinţa pieţei, deoarece mulţi armeni vorbesc rusa şi preferă ştirile în rusă. În altă ordine de idei, sursele ruse sunt principale canale de informare privind situaţia din întreaga lume, iar cetăţenii se informează privind situaţia din Siria sau Ucraina preponderent din aceste surse. O altă problemă este că audienţa Sputnik Armenia, care este principalul post de propagandă, creşte pe zi ce trece. Sigur că noi trebuie să luptăm cu propaganda rusească, dar acesta este un proces de lungă durată, iar proiectele privind lupta cu ştirile false şi educarea cetăţenilor trebuie să fie implementate pe larg”, susţine Vardanyan.

Un ajutor pentru ţările Parteneriatului Estic ar putea veni din partea UE, deoarece în bugetul pentru 2018, Parlamentul European a alocat circa 1,1 milioane de euro pentru un proiect-pilot menit să combată propaganda şi acţiunile de dezinformare ale Federaţiei Ruse prin presă şi prin reţelele sociale în statele membre şi în cele din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Comisia are deja un task-force specializat în combaterea ştirilor false, dar cu toate acestea mulţi euro-deputaţi consideră că este insuficient finanţat şi are prea puţini oameni pentru a lupta cu canalele de dezinformare ale Rusiei.

Simion Ciochină - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite