INFOGRAFIE Preşedintele Petro Poroşenko ameninţă cu decretarea legii marţiale în cazul escaladării conflictului în Ucraina

Guvernul ucrainean este pregătit să decreteze legea marţială în Ucraina în cazul escaladării conflictului din estul ţării, a declarat miercuri preşedintele Petro Poroşenko, în timpul unei reununi cu liderii administraţiilor regionale. Cel puţin 45 de persoane, între care 19 soldaţi ucraineni, au fost ucise în cursul ultimelor 24 de ore în estul separatist al Ucrainei, pe fondul intenselor eforturi diplomatice întreprinse la nivel internaţional.

„Pot spune că eu, Guvernul şi Verhovna Rada suntem pregătiţi să luăm decizia introducerii legii marţiale în ţară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acţiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului", a declarat Poroşenko.

El urmează să participe la negocierile de pace care vor avea loc miercuri în capitala belarusă, Minsk, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande.

Înaintea negocierilor însă s-a înregistrat o intensificare a violenţelor în oraşul Debalţeve, din regiunea Doneţk. 

Negocierile ar putea fi complicate şi de atacul de marţi de la Kramatorsk, care este departe de linia de front. Potrivit OSCE, 16 persoane au fost ucise în acest atac cu rachete, în timp ce miercuri un alt atac într-o staţie de autobuz din Doneţk a provocat moartea a patru persoane. 

De pe ce poziţii pleacă negocierile de la Minsk

O întrevedere crucială pentru viitorul Ucrainei este programată astăzi, la Minsk. La masa negocierilor sunt aşteptaţi Petro Poroşenko, Vladimir Putin, Angela Merkel şi Francois Hollande. În ajun, reprezentanţii Rusiei, ai Ucrainei, ai rebelilor proruşi şi ai OSCE ar fi stabilit un acord de armistiţiu în regiunea Donbass.

Agenţia TASS notează, citând o sursă anonimă, că grupul de contact, reunit marţi noaptea la Minsk, a stabilit un mecanism de monitorizare şi un plan de retragere a armelor grele din estul Ucrainei. De asemenea, reprezentanţii Kievului, Moscovei, ai separatiştilor şi ai OSCE ar fi discutat despre statutul legal al regiunilor Doneţk şi Lugansk şi despre organizarea unor alegeri locale. Grupul de contact pentru Ucraina se reuneşte şi astăzi, înaintea summitului celor patru lideri.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi-a confirmat prezenţa la reuniunea de la Minsk. La fel a făcut şi liderul de la Moscova, Vladimir Putin. Anterior, preşedintele Franţei a declarat că printre prevederile planului de pace ar putea fi crearea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei, pe o rază de 50-70 de kilometri. Totodată, documentul ar include acordarea unei autonomii largi regiunilor Doneţk şi Lugansk. Presa internaţională scrie că acest acord ar putea presupune îngheţarea conflictului din estul Ucrainei. Astfel, Donbassul s-ar putea transforma într-o nouă regiune separatistă, similară Transnistriei sau Abhaziei

Reuniunea de la Minsk se va desfăşura în contextul discuţiilor despre o posibiliă livrare de către Statele Unite de armament letal Ucrainei. Congresul american va examina un proiect de lege care prevede acordarea, până în 2017, a unui ajutor militar Kievului în valoare de un miliard de dolari. Iar într-o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă l-a avertizat în legătură cu acţiunile agresive din Ucraina.

Principalele puncte de dezacord

Încetarea focului este punctul cel mai urgent al acestui acord, dar şi cel asupra căruia, în teorie, toată lumea este de acord. Punerea sa în aplicare este totuşi complicată. 

În faţa evidenţei intervenţiei Rusiei, care trimite personal şi echipament militar din ce în ce mai sofisticat pentru a ajuta separatiştii, problema controlului frontierei între zonele separatiste şi Rusia, lungă de 400 de kilometri, este crucială. Misiunea celor 500 de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu mai are acces aici de luni de zile. Moscova refuză să vorbească despre acest lucru, afirmând că Kievul trebuie să negocieze acest punct direct cu rebelii. "Logica lui Putin constă în a constrânge Kievul să negocieze cu rebelii pentru a arăta că este vorba despre un război civil", explică o sursă guvernamentală ucraineană. 

O altă problemă dificilă este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaşte decât pe cea care era în vigoare în timpul acordurilor de la Minsk, în septembrie. Separatiştii nu vor să renunţe la cuceririle lor teritoriale. 

Acesta este unul dintre cele mai sensibile puncte. Acordurile de la Minsk promovează un "dialog naţional cuprinzător" şi o descentralizare reală a puterii. Autorităţile reformiste de la Kiev au promulgat o lege care instaurează un "statut special" foarte generos pentru acestea. Separatiştii au respins îns- aceste propuneri, organizând propriile alegeri legislative şi prezidenţiale la 2 noiembrie, înainte de a cere alipirea lor la Rusia. Kremlinul a refuzat, contrar a ceea ce a făcut în primăvară cu Crimeea anexată. Moscova continuă să ceară federalizarea Ucrainei, cu o autonomie extinsă pentru zonele controlate de rebeli şi alegerea unor guvernatori regionali (în prezent numiţi de Kiev) pentru a legitima "preşedinţii" republicilor autoproclamate la Doneţk şi Lugansk. 

Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev, care denunţă în acest proiect intenţia Moscovei de a transforma ţara într-un vasal, păstrând controlul direct sau indirect asupra unei părţi a teritoriului său. Aceste regiuni din est aflate sub controlul separatiştilor ar fi un alt conflict îngheţat ca în Georgia sau Republica Moldova.

Ce se întâmplă în caz de eşec

Oamenii politici vorbesc despre acest summit ca despre "ultima şansă", dar diplomaţii implicaţi în dosar rămân mai prudenţi. "Totul va continua ca acum, cu o înaintare pe teren a separatiştilor, cu circa zece morţi pe zi. Dar nu cred într-o ruptură militară de mare amploare", subliniază o sursă apropiată dosarului. Europenii vor impune din nou sancţiuni ţintite vizând noi oficiali ruşi şi rebeli ucraineni. 

Un impas diplomatic va relansa şi întrebarea privind livrarea de arme defensive Kievului. Chiar dacă Obama nu a luat încă o decizie, din ce în ce mai multe voci pledează, peste Atlantic, pentru o astfel de opţiune, începând cu noul secretar al Apărării, Ashton Carter. La Paris şi la Berlin există îngrijorări cu privire la riscul unei escalade. 

Obiectul este restabilirea unui echilibru între separatiştii supraechipaţi de Moscova şi o armată ucraineană învechită care are nevoie de echipament modern pentru a nu pierde noi teritorii. Unele ţări europene ar putea susţine Statele Unite în acest demers. 

Dar mai mult decât militar, ajutorul acordat Kievului trebuie să fie politic şi economic pentru a permite autorităţilor reformiste şi proeuropene ale acestei ţări să facă faţă unei situaţii la limita falimentului şi costului imens al războiului. 

 Americanii pregătiţi pentru orice

Administraţia americană susţine iniţiativa franco-germană, dar nu crede cu adevărat în ea, temându-se că acordul nu va fi respectat de Moscova. "De prea multe ori, preşedintele Putin a promis pacea, dar de fiecare dată au fost mai multe trupe şi mai multe tancuri în Ucraina", a declarat vicepreşedintele american, Joe Biden. 

Logica Kremlinului este cea a raportului de forţă. De luni întregi şi mai ales în ultimele săptămâni, Rusia şi-a multiplicat provocările calculate, prin zboruri militare la limita spaţiului aerian al ţărilor membre NATO pentru a le pune sub presiune. 

De altfel, comandatul trupelor SUA din Europa, Ben Hodges, a declarat miercuri că trupe ruseşti au intervenit direct în luptele din jurul oraşului ucrainean Debalţevă - un important nod de transport şi comunicaţii aflat între Lugansk şi Doneţk, zone deja controlate de separatiştii pro-ruşi.

Şeful trupelor americane din Europa a precizat că „având în vedere cantitatea de muniţie utilizată, tipul de echipamente militare, e clar că e o intervenţie militară ruseasca în zona Debalţevă“, scrie Reuters.

Hodges a mai spus, în timpul unei vizite la o bază NATO din Polonia, că se teme că un succes al trupelor ruse în Debalţevă va duce apoi la o ofensivă asupra portului Mariupol - important nod maritim care ar facilita Rusiei accesul în Peninsula Crimeea şi controlul total al Mării Azov.

Comandatul trupelor SUA din Europa a mai anunţat miercuri că armata SUA îi va antrena pe militarii ucraineni angajaţi în luptele din estul separatist pro-rus.

Antrenamentele vor începe în luna martie, un batalion de soldaţi americani urmând să antreneze trei batalioane de soldaţi ucraineni. „Îi vom antrena în domeniul securităţi, medical, operaţiunilor într-un mediu în care ruşii distrug comunicaţiile şi cum să apere de artileria rusească“, precizat Hodges.

Serghei Lavrov insistă asupra unui dialog direct între Kiev şi separatiştii proruşi

 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a insistat, miercuri, asupra unui dialog direct între Kiev şi republicile autoproclamate la Doneţk şi Lugansk, relatează Sputnik. 

"Situaţia în Ucraina nu poate fi rezolvată prin intermediul armelor, calea păcii trece printr-un dialog direct între autorităţile de la Kiev şi cele care vor să îşi apere teritoriul în sud-estul (ţării), iar noi trebuie să le garantăm drepturile, drepturile tuturor celor care trăiesc în Ucraina", a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea negocierilor cu omologul său grec, Nikos Kotzias, aflat în vizită la Moscova. 

El a adăugat că Nikos Kotzias a menţionat minoritatea greacă din regiunea Mariupol.

"Există în Ucraina şi alte minorităţi - ungară, română, bulgară. Noi considerăm că toate aceste minorităţi trebuie să fie sigure că procesele care au loc în ţară vor conduce la o rezolvare politică ce ţine cont şi de interesele lor", a subliniat Lavrov. 

Cel puţin 45 de persoane, între care 19 soldaţi ucraineni, au fost ucise în cursul ultimelor 24 de ore în estul separatist al Ucrainei, pe fondul intenselor eforturi diplomatice întreprinse la nivel internaţional pentru dezamorsarea crizei din Ucraina, relatează AFP, citând miercuri surse ale autorităţilor ucrainene şi rebelilor, care au anunţat anterior bilanţuri separate.

Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, 19 soldaţi ucraineni şi-au pierdut viaţa, iar 78 au fost răniţi în zona nodului strategic Debalţevo, care leagă regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, unde în ultimele zile se duc lupte grele, rebelii încercând să încercuiască trupele ucrainene, aşa cum au făcut în vară la Ilovaisk.

Unele surse ale separatiştilor au declarat, potrivit Ria Novosti, că laţul se strânge la Debalţevo în jurul trupelor guvernamentale, dar Kievul susţine că a respins ultimele atacuri.

Confruntările din ultimele 24 de ore din estul Ucrainei nu au scăzut în intensitate, în pofida eforturilor diplomatice întreprinse de comunitatea internaţională, care încearcă din răsputeri să găsească o soluţie politică la conflictul din estul Ucrainei. 

Cel puţin patru persoane şi-a pierdut viaţa miercuri în urma unor tiruri de artilerie, care au lovit o staţie de autobuz şi uzina de metale din Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume, bastion al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.

„Şoferul unui microbuz a murit după un tir de mortier“, a indicat pentru agenţia franceză de presă un reprezentant al separatiştilor, Ivan Prihodko, în timp ce un angajat al uzinei de metale din Doneţk a explicat că trei persoane, dintre care două din serviciul de pază, au fost ucise.

În acelaşi timp, preşedintele Petro Poroşenko a efectuat în cursul nopţii de marţi spre miercuri o vizită-fulger la Kramatorsk, regiunea Doneţk, unde trupele guvernamentale i-au prezentat dovezi care probează implicarea Rusiei în tirurile din ajun asupra acestui orăşel, potrivit postului de televiziune TSN.

El a inspectat ruinele unui imobil din centrul oraşului, care a fost distrus de un proiectil tras din lansatoare de rachete multiple de tip 'Smerci'. Militarii ucraineni i-au arătat lui Petro Poroşenko rămăşiţe de rachete şi consecinţele acţiunii lor distructive.

„Aceasta este o dovadă de utilizare a muniţiilor cu fragmentaţie împotriva populaţiei civile din Kramatorsk. Am în mâini un element al muniţiei sistemului Smerci, cu o rază de acţiune de 90 km. Cei care folosesc astfel de muniţie împotriva populaţiei civile nu sunt oameni. Voi arăta aceste dovezi atât la reuniunea de la Minsk (programată pentru miercuri seara), cât şi la Consiliul Uniunii Europene“, unde am fost invitat, a spus Poroşenko.

Ucraina este ţinta unor atacuri cu arme foarte puternice, iar „informaţia conţinută în aceste rămăşiţe de proiectil dovedeşte în mod clar că muniţia este de fabricaţie rusă şi a fost utilizată de partea rusă“, a afirmat preşedintele ucrainean.

Kramatorsk-ul a fost vizat marţi la prânz ( în jurul orei locale 12:20) de tiruri lansate din sisteme Smerci. Potrivit Kievului, cel puţin 15 persoane şi-au pierdut viaţa. Poroşenko însuşi a anunţat marţi în parlament că oraşul Kramatorsk, cartierul general militar al forţelor guvernamentale angrenate în conflictul cu separatiştii proruşi a fost bombardate cu sisteme de rachete de tip Smerici de către rebeli proruşi.

De cealaltă parte, sparatiştii pro-ruşi susţin că tirurile au fost trase de o unitate de voluntari ucraineni.