Preşedintele Parlamentului Georgiei: „Rusia este încă o ameninţare“ VIDEO

Preşedintele Parlamentului Georgiei: „Rusia este încă o ameninţare“ VIDEO

Preşedintele Parlamentului Georgiei, Irakli Kobakhidze

Preşedintele Parlamentului Georgiei, Irakli Kobakhidze, care s-a aflat în perioada 13-15 noiembrie în vizită oficială în România, a vorbit într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre principalele provocări cu care se confruntă Georgia şi despre măsurile pe care autorităţile de la Tbilisi intenţionează să le ia în vederea integrării euro-atlantice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Domnule preşedinte al Parlamentului, România şi Georgia au marcat recent împlinirea a 25 de ani de relaţii diplomatice. Vă aflaţi acum în România, iar în timpul vizitei dumneavoastră aţi avut discuţii la nivel înalt cu mai mulţi oficiali români. Care au fost principalele teme abordate?
 
În primul rând, vă mulţumesc pentru această oportunitate şi pentru interesul dumneavoastră pentru vizita noastră în România. Am avut o vizită oficială foarte importantă în ţara dumneavoastră. Aşa cum aţi menţionat, sărbătorim acum 25 de ani de relaţii diplomatice, dar există o istorie mai lungă care leagă naţiunile noastre. În urmă cu aproximativ trei secole, Antim Ivireanul a venit în România şi a stabilit primele relaţii dintre naţiunile română şi georgiană şi acesta este evenimentul istoric care ne dă o responsabilitate specială de a lucra mai departe pentru a adânci prietenia şi relaţiile dintre ţările noastre.
 
Am avut mai multe întâlniri interesante, întâlniri la nivel înalt, cu colegii noştri din Parlament - cu cei doi preşedinţi ai camerelor Parlamentului României -, am avut discuţii foarte interesante cu ministrul Afacerilor Externe, cu vicepremierul şi cu alţi colegi din Parlament - cu preşedinţii comisiilor relevante. Au fost discuţii foarte interesante. Am discutat chestiuni generale legate de cooperarea noastră, dar am discutat şi despre proiecte specifice care pot fi implementate de ţările noastre pentru ca relaţiile noastre politice şi economice să se întărească. Implementarea unor astfel de proiecte ar fi foarte valoroasă pentru ambele părţi, cred eu.
 
Ce credeţi că ar trebui să facă ambele părţi - România şi Georgia - pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile dintre ele?
 
În primul rând, suntem foarte satisfăcuţi de actualul stadiu. Suntem foarte recunoscători României pentru că ne sprijină puternic suveranitatea, integritatea teritorială, dar şi aspiraţiile noastre de integrare europeană şi euro-atlantică. Suntem foarte recunoscători pentru cooperarea economică. Dar există o perspectivă pe mai departe pentru a ne întări relaţiile, mai ales pentru a întări cooperarea economică şi pentru a întări contactele dintre români şi georgieni. Există, aşadar, o perspectivă uriaşă.
 
Am discutat despre proiecte concrete care pot fi implementate împreună de cele două părţi, de exemplu am discutat despre legătura de feribot dintre cele două porturi la mare din România şi Georgia, dintre Constanţa şi Batumi, am discutat despre oportunitatea cooperării intermunicipale între Constanţa şi Batumi, dar şi dintre cele două capitale (Bucureşti şi Tbilisi), am discutat despre oportunitatea introducerii unor zboruri directe între cele două ţări, ceea ce ar putea întări legăturile şi contactele dintre oameni. Acestea sunt oportunităţile care ar trebui folosite adecvat. Şi noi vom contribui mult la activităţile relevante, ca Parlament al Georgiei. Motivaţia de partea noastră este foarte puternică.
 
Georgia a trecut prin multe în ultimii 26 de ani, inclusiv un război cu Rusia. Tranziţia spre democraţie nu este un proces simplu. Chestiunile de securitate pot fi, de asemenea, o provocare. Unde se află Georgia acum? Ce s-a realizat până în prezent?
 
Desigur, avem parte de provocări speciale, provocările speciale sunt legate, desigur, de Federaţia Rusă şi de ocuparea a două dintre regiunile noastre - Abhazia şi fosta Osetie de Sud. Desigur că situaţia reprezintă o provocare destul de mare, mediul regional general este o provocare destul de mare. Dar, în ciuda acestui fapt, în ultimii ani am reuşit să obţinem un grad mult mai înalt de securitate naţională şi stabilitate naţională, iar aceasta este una dintre realizările importante ale Guvernului nostru, aş spune.
 
În prezent, ne bucurăm nu numai de un grad înalt de stabilitate naţională, dar cred că, în acelaşi timp, contribuim la stabilitatea regională şi la securitatea regională din zona noastră. Acesta este rolul pozitiv pe care statul georgian îl joacă acum. Desigur că provocările rămân, dar trebuie să avem răbdare şi să ducem o politică pragmatică, fapt ce este, în prezent, larg acceptat şi sprijinit de partenerii noştri occidentali şi, cu această politică, suntem de părere că vom reuşi să menţinem securitatea şi să contribuim pe mai departe la securitatea şi stabilitatea din regiune.
 
Percepeţi Rusia drept o ameninţare?
 
Desigur că Rusia este încă o ameninţare. Avem, cum spuneam, două regiuni ocupate în ţara noastră, ceea ce reprezintă principala provocare pentru noi. Şi, cum spuneam, prin politica noastră încercăm să facem tot ce putem mai bine pentru a avea o comunicare cu Federaţia Rusă, am aplicat două formate diferite în acest scop şi credem că în contextul evoluţiei politicii globale situaţia poate fi îmbunătăţită pas cu pas.

În trecut, Georgia a arătat clar că vrea să se alăture NATO, însă lucrurile nu au mers conform planului. Vrea Georgia în continuare să-şi îndeplinească acest obiectiv?
 
Avem o viziune de politică externă foarte clară pentru ţara noastră, care este legată înainte de toate de integrarea europeană şi euro-atlantică. Şi aceasta nu este doar voinţa Guvernului, ci şi a poporului georgian. Poporul georgian sprijină puternic aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Guvernului nostru. Suntem destul de consistenţi în eforturile noastre şi avem rezultate foarte tangibile atât în domeniul integrării europene, cât şi în domeniul integrării în NATO. În mod special, aş accentua realizările noastre recente privind integrarea în UE, legate de semnarea Acordului de asociere, de liberalizarea regimului de vize, dar şi cu NATO avem o cooperare foarte puternică şi cred că, în cele din urmă, scopurile noastre pot fi atinse. Iar scopul nostru final este, desigur, să devenim membru cu drepturi depline al familiei europene şi al familiei euro-atlantice.
 
Care sunt obiectivele dumneavoastră pentru următorii ani?
 
Avem planuri foarte ambiţioase, o agendă foarte ambiţioasă. Parlamentul Georgiei are o agendă foarte  ambiţioasă. Desigur, scopul nostru este să întărim în continuare democraţia din Georgia. Şi în acest scop implementăm reforme foarte ambiţioase. Recent, am terminat o foarte ambiţioasă reformă constituţională, facem tot ce putem mai bine pentru a întări sistemul judiciar, pentru a promova descentralizarea etc. şi pentru a întări sistemul economic, ceea ce este, desigur, o prioritate. Produsul intern brut pe cap de locuitor în Georgia este, în prezent, în jur de 4.000 USD, o cifră care ar trebui îmbunătăţită. În momentul de faţă, economia Georgiei este destul de slabă comparativ cu cele din ţările UE şi cu UE în general.
 
Acordăm multă importanţă dezvoltării economice a ţării noastre. În acest scop am sprijinit un program economic special pentru creştere, al cărui scop este accelerarea creşterii economice în ţara noastră. Şi ne descurcăm destul de bine, ne-am bucurat de o rată înaltă de dezvoltare economică şi vom implementa în continuare reforme pentru a păstra economia deschisă. În momentul de faţă, mediul economic din Georgia este destul de potrivit pentru investitori, pentru oamenii de afaceri locali. Stăm destul de bine în diverse clasamente care sunt legate de derularea afacerilor. De exemplu, într-un astfel de clasament al Băncii Mondiale suntem nr. 9 în lume. Suntem destul de mândri de aceste realizări şi credem că, prin politicile noastre, economia noastră poate fi întărită rapid.
 
Membru al partidului Visul Georgian, Irakli Kobakhidze, născut pe data de 25 septembrie 1978 la Tbilisi, a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului Georgiei pe data de 18 noiembrie 2016. A studiat în Georgia şi în Germania şi este doctor în drept, titlu obţinut la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf. Pe parcursul carierei sale a lucrat în cadrul mai multor instituţii internaţionale, printre care USAID şi UNDP. Începând din anul 2005 este activ în mediul academic, fiind în prezent profesor la Universitatea de Stat din Tbilisi.
citeste totul despre: